China a testat cel mai mare magnet din lume, de 582 de tone, cu care va construi „Soarele artificial”

Date despre cel mai mare magnet din lume

Potrivit datelor furnizate de Academia de Științe din China și citate de Yahoo Tech:

• Bobina câmpului toroidal măsoară 21 de metri lungime și 12 metri lățime, cântărind 582 de tone;
• Poate susține un curent stabil de 60 kA și stoca energie de 6,03 megajouli (conform Bastille Post);
• Câmpul său magnetic atinge aproximativ 6,5 tesla, de două până la patru ori mai puternic decât un aparat RMN standard;
• Volumul său este cu 30% mai mare decât al magneților echivalenți de la ITER, iar capacitatea de stocare a energiei este triplă;
• Toate materialele și componentele au fost produse în China, folosindu-se de 47 de brevete și șase ani de cercetare și dezvoltare, conform CGTN.

Magnetul face parte dintr-un ansamblu de 16 bobine identice, care vor forma o cușcă magnetică. Aceasta va captura plasma la temperaturi de peste 100 de milioane de grade Celsius, de șapte ori mai fierbinte decât nucleul Soarelui.

⚛️ SCIENCE: China completes world's largest fusion magnet, clearing key hurdle for 'artificial sun' - "Its job is to use a powerful magnetic field to confine the plasma to keep that 100-million-degree 'fireball'..,"https://t.co/fPg7SadP3A pic.twitter.com/CXPdpDrhAC
— Middle East Observer (@Mid7East) July 28, 2026
 

În timp ce gravitația menține plasma în interiorul Soarelui, tokamak-urile folosesc magneți pentru a realiza acest lucru. Destinația finală a bobinei este BEST (Burning Plasma Experimental Superconducting Tokamak), ce ar urma să fie finalizat până în 2027, în cadrul platformei de inginerie CRAFT din Hefei.

Un cercetător ASIPP a explicat pentru Global Times că aceste teste reprezintă „aproximativ 80% din sarcină”. Urmează însă asamblarea întregului dispozitiv.

Ce înseamnă pentru viitorul energiei

Combustibilul provine din apă de mare, nu produce emisii de CO₂ și nu prezintă riscul reacțiilor în lanț necontrolate, cum se întâmplă la fisiunea nucleară. În contextul în care centrele de date AI și transportul electrificat pun presiune pe rețelele de energie existentă, sursele de energie curate și dense devin din ce în ce mai importante.

China aplică o strategie similară cu cea folosită în cazul panourilor solare: fabricarea internă a hardware-ului, extinderea producției și, eventual, dominarea pieței de export.

Conform estimărilor, primele teste pentru producerea electricității prin fuziune ar putea începe „în jurul anului 2030”, dar implementarea pe scară largă a rețelelor comerciale de fuziune este de așteptat să devină realitate abia în anii 2040 sau 2050.

Amintim faptul că Tokamak-ul Supraconductor Experimental Avansat (EAST) a reușit să mențină o reacție stabilă de fuziune timp de 1.066 secunde, depășind recordul anterior.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE