Unul dintre cele mai mari cimitire din Europa este în Chișinău. Ocupă cât un cartier bucureștean și se extinde în fiecare an

Cifrele sunt impresionante: în cimitir sunt peste 300.000 de morminte, între care 600 de cavouri. O parte a cimitirului aparţine Germaniei, pentru că aici sunt îngropaţi 10.000 de soldaţi germani care au murit în cel de-al Doilea Război Mondial.

Cu toate acestea, este neîncăpător. Presa din Republica Moldova a numit cel mai mare cimitir al Europei “prea mic pentru Chişinău”.

Cimitirul a fost deschis în anii 60, fiind cel mai nou dintre cele 11 ale Chişinăului. Poziţia sa nordică și deschiderea către largi câmpuri l-au făcut să se extindă rapid, suprafaţa sa dublându-se în ultimele trei decenii.

Experţii Primăriei Chişinăului au calculat însă că ar trebui să se adauge câte două hectare în fiecare an pentru a ţine pasul cu cererea. Deja oraşul cumpără teren de la comunele din împrejurimi. Iar motivul este că moldovenilor nu le place să “refolosească” o parcelă, aşa cum se întâmplă în mai multe țări din Europa. Adică să îngroape în același loc de veci mai multe persoane.

Pietrele funerare au fotografii gravate

După mărime, al doilea lucru care impresionează în Cimitirul Doina este practica folosirii fotografiilor gravate pe pietrele funerare. Familiile persoanelor decedate se întrec în a găsi poze care să iasă cât mai mult în evidenţă.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Astfel de servicii nu sunt ieftine. În cimitir se preferă pietrele funerare din granit, ale căror costuri se ridică, în medie, la aproape 300 de euro. Pietrele funerare “premium” costă şi 500 de euro.

Este aproape un simbol de status social. De aceea, în cimitir se cumpără 2-3 locuri de veci, câte unul pentru fiecare membru al familiei. Aşa s-a ajuns ca cimitirul să fie neîncăpător.

În Republica Moldova nu există crematoriu. Familiile care doresc să îşi incinereze rudele trebuie să meargă în Ucraina sau în România. Este o practică pe care unii nu o văd cu ochi buni, la fel cum este şi “refolosirea” locurilor de veci.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 23

Urmărește-ne pe Google News