Cinci locuri pe care e musai să le vezi, chiar dacă pentru asta trebuie să te duci până la Cucuieții din Deal. Povestea bisericii de lemn cu tavan de stele

Cea mai veche biserică de lemn din Cucuieți: 24 de trepte și tavan cu stele

Unul dintre locurile peste care nu trebuie să treci cu vederea și să-l „ierți” dacă ai ajuns la Cucuieții din Deal este biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din sat, devenită monument istoric și care are o poveste impresionantă.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 12

Este cea mai veche biserică de lemn din satul Cucuieţi (Solonț), județul Bacău și stă ascunsă parcă între dealurile tăcute. Odată ce ai ajuns acolo, ca să poți să intri, trebuie să „treci” de cele 24 de vămi. Mai precis, ai de urcat tot atâtea trepte, care sunt numerotate și pe care stă scris, negru pe alb, ce nu e bine să faci.

Pe plăcuța metalică pusă pe pereții albaștri ai bisericii se menționează că monumentul datează din 1749, adică de aproape trei secole. Bătrânii satului ne-au spus și istoria lăcașului care duce spre anul 1600.

Ajunsă monument istoric înscris în Patrimoniul cultural național al României în 1999, biserica „Sfinții Voievozi” a fost construită din lemn în jurul anului 1749, adică atunci când a fost reclădită. De asta s-au ocupat locuitorii zonei împreună cu preotul și doi cântăreți bisericești.

De ce reclădită? Pentru că biserica a fost adusă pe locul unde se află acum tocmai dintr-un sat vecin, de la peste trei kilometri în amonte, de pe locul unei mânăstiri de călugări greci și data dinainte de anul 1600, după cum spun bătrânii zonei.

După plecarea călugărilor în Grecia, în 1600 aproximativ, mânăstirea a fost părăsită. Așa că „oamenii de acolo, cu preotul și cei doi cântăreți au adus biserica aici, bucată cu bucată, și au reclădit-o, transformând-o în biserica satului Cucuieți”, povestește Doina Creangă, o învățătoare pensionară, care are și cheia lăcașului de cult.

Cum a fost mutată, bucată cu bucată, biserica monument istoric

Bucăți din biserică au fost cărate aici „cu căruțele trase de boi. Iar până în ziua de azi, a fost reparată de mai multe ori”, mai spune femeia care se ocupă acum de lăcașul în formă de cruce și cu altarul spre răsărit.

La interior, domnesc niște uși împărătești din lemn masiv, pictate prin anul 1844 de un preot, iar pe ele odihnesc zugrăvite chipurile sfinților Vasile, Grigorie și Ioan.

Interesant este tavanul bisericii de lemn, pe care nu sunt pictați sfinți ca în orice lăcaș de cult. Aici, la biserica „Sfinții Voievozi” din Cucuieți, tavanul de culoare albastră este plin de stele galbene, printre care ghicești ușor Soarele și Luna, „care arată dorința de a ajunge către cer”, este de părere Doina Creangă. Așa a fost el refăcut în 1969.

Din anul 1950, în această biserică domnește liniștea. Nu se mai țin slujbe. Singura excepție este Învierea a doua, atunci când mulțimea de credincioși din sat se strânge în jurul preoților care slujesc.

Învierea a doua, cunoscută și ca Învierea mică, este o slujbă de seară (Vecernia) oficiată în ziua de Paște, la miezul zilei, în memoria arătării Mântuitorului Iisus Hristos către ucenicii Săi după Învierea din morți. Această slujbă mai este cunoascută și ca Vecernia Paștilor.

Ca obiect de patrimoniu, în această biserică se găsește o evanghelie donată de un călugăr pe la 1803, iar între foile ei stau ascunse câteva pomelnice scrie pe o hârtie îngălbenită de vremuri și găurită, care arată vechimea lor, și pe care încă se mai zăresc niște litere.

Casa-galerie, plină de culoare, a pictorului Dumitru Macovei

Dumitru Macovei, originar din comuna Solonț, Bacău, este un artist recunoscut pentru stilul său original, în care se împletesc simboluri arhaice, mitologie și elemente din folclorul românesc.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Picturile sale reflectă o viziune plastică unică, înrădăcinată în tradiție, dar transpusă într-un limbaj contemporan, expresiv și vibrant.

Casa-galerie a artistului, aflată în orașul Moinești din județul Bacău, adăpostește o colecție remarcabilă de picturi, alături de obiecte personale care oferă o incursiune autentică în universul său creativ.

În mare parte a timpului stă plecat, mai ales la galeriile unde își expune lucrările, după cum ne spune pictorul Dumitru Macovei, însă când ajunge în casă făcută la 1880 intră într-un adevărat atelier care îi folosește și ca sursă de inspirație.

Cât privește stilul său, „cred că el m-a găsit pe mine, nu eu pe el. Trebuie să fii sincer când lucrezi și cu ceea ce faci, nu merge să faci concesii”, precizează artistul român din Cucuieți care face acum numai șevalet, după ce a renunțat la frescă de 12 ani.

După ce a făcut pictură bisericească aproape 40 de ani, spune că nici acum nu știe cum va arăta la final lucrarea de care se apucă.

„Am identitate personală, așa am ieșit la suprafață. Niciodată nu știu cum va arăta lucrarea. Încep să lucrez, dar finalul Dumnezeu îl știe”, ne spune artistul care are clienți inclusiv din Olanda și Belgia.

Meserii uitate și situri arheologice neștiute, la Muzeul Răzeșilor Găzari din Măgirești

Despre meserii uitate și situri arheologice mai puțin cunoscute, precum cel de la Cucuieți, am aflat la Muzeul Răzeșilor Găzari din satul Prăjești, comuna Măgirești, Bacău.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Cu o arhitectură și un aer modern demn de un mare oraș, muzeul înființat acum 10 ani este dedicat amintirii răzeșilor din zonă, care se ocupau cu exploatarea și prelucrarea țițeiului.

Între lut și argint, fiecare exponat, din mileniile V-IV î.Hr. până la veacurile medievale, spune o poveste veche de sute sau chiar de mii de ani.

„Am vrut să prezentăm ceramică descoperită acum 5000 de ani și o facem în cele 4-5 compartimente ale muzeului”, ne spune Elena Grigoraș, autoare a monografiei zonei, care păstrează și transmite istoria și tradițiile comunității.

Spațiile expoziționale reunesc colecții de vestigii de importanță științifică și artistică pentru preistoria României și a Europei, aparținând eneoliticului (5000-3500 î.Hr.) și epocii bronzului (2300-1800 î.Hr), vestigii aparținând civilizației geto-dacice descoperite la Cucuieți și Lucăcești, monede romane, vechi de două milenii.

În exteriorul muzeului este un pavilion cu obiecte găsite sau donate, cea mai spectaculoasă fiind o parte a instalației de prelucrare a gazului la acea vreme.

Mistere păstrate între zidurile Castelului Ghica

Iar în drum spre Cucuieții de Dofteana, din Bacău, afli povești de vânătoare nobiliară și mistere păstrate între zidurile Castelului Ghica, unde arhitectura este atipică și nicio latură nu seamănă cu cealaltă, după cum spune administratorul clădirii.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

Ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Neculai N. Ghika, castelul din Dofteana a fost inițial reședință de vânătoare a familiei Ghika, iar acum a devenit monument istoric.

A fost pierdut de proprietar, care devenise chiriaș în propriul castel, iar din anul 2000 clădirea a fost cumpărată de o persoană fizică. În prezent, este restaurată.

Construit în stil romantic de un arhitect italian, cu materiale și meșteri aduși din străinătate, păstrează și astăzi aerul nobil al vremurilor trecute.

Are 33 de camere, patru nivele, un hol central cu scară în formă de „U” și terase cu vedere spre lac. Domeniul este înconjurat de un parc cu arbori seculari și un lac de 1.800 mp, parte din patrimoniul național.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a găzduit Comandamentul Wehrmachtului. Aflat la mica distanță de Cucuieții din Dofteana, castelul este locul unde istoria prinde glas și miturile se împletesc cu realitatea, având în vedere că aici s-au turnat și câteva filme artistice, unul din ele având în prim-plan povestea unui vampir.

Muzeul „George Enescu” și dealul pe care cânta compozitorul român

Așezat pe conacul de la Tescani, muzeul a fost construit în 1880 de familia boierească Rosetti-Tescanu, într-un parc secular, la aproape 40 de kilometri de Bacău.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

În 1907, George Enescu o cunoaște pe Maruca Rosetti-Tescanu, cea care avea să-i devină soție și sursă de inspirație. Vizitează Tescaniul pentru prima dată în 1917, alături de regină, și se îndrăgostește de loc.
Ulterior, Enescu se căsătorește cu Maruca și locuiește vara la acest conac, unde își găsește liniștea necesară creației.

Tescani este și locul unde George Enescu finalizează opera „Oedip”, dedicată soției sale. Salonul „Oedip” din conac păstrează afișele premierelor de la Paris și București.

În 1947, prin donația Mariei Enescu, conacul devine așezământ cultural. Din 1980 găzduiește muzeul „Casa Memorială Rosetti – Enescu”, din 1993 funcționează ca Centrul de Cultură „Rosetti Tescanu – George Enescu”, iar din 2007 este secție a Muzeului Național „George Enescu”.

În curte se află acum biserica familiei, iar pe dealul din spatele clădirii cânta George Enescu, după cum spun cei care cunosc istoria clădirii.

La marginea parcului se păstrează o alee cu plopi bătrâni, ce traversează un câmp plan și dezvăluie, paralel, o a doua alee.

Clădirea muzeului este pe lista de restaurare, iar până în 2033, ar trebui să fie refăcută pe baza unui împrumut de la Bancă Mondială, spune directoarea muzeului din Cucuieți.

Românii au cheltuit cu 5% mai mult pentru vacanţe în primele cinci luni din 2025 faţă de anul trecut

Cucuieții din Deal este un loc simbolic, ca atunci când vrei să spui „la capătul lumii”. Dar Cucuieții chiar există. Sunt două sate cu același nume, unul în comuna Dofteana și celălalt în comuna Solonț, ambele în județul Bacău.

Călătoria în cele mai frumoase locuri din Bacău a fost organizată de ING Bank, pentru ca românii să descopere noi locuri de vacanță la noi în țară.

Românii au cheltuit cu 5% mai mult pentru vacanţe în primele cinci luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele ING Bank România.

Creşterea substanţială a cheltuielilor pentru călătorii se înregistrează în perioada verii, dar şi în lunile mai, septembrie şi ianuarie.

Proiectul „Cutreieră alături de ING Bank prin Cucuieţii din deal“ prezintă primul circuit documentat în regiunea dintre cele două sate cu acelaşi nume, din judeţul Bacău.

Iniţiativa recomandă un traseu complet pentru pasionaţii de cultură şi tradiţii româneşti: 10 experienţe care îi vor purta într-un circuit menit să scoată în valoare tradiţiile dar şi spiritul antreprenorial şi artistic al comunităţilor din Cucuieţi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro