Cuprins:
Contextul politic din El Salvador
Potrivit Meduza, Bukele reprezintă un caz de studiu interesant pentru cercetătorii politici, întrucât ilustrează multe dintre tendințele observate în autocrațiile moderne din întreaga lume.
Înainte de venirea la putere a lui Bukele în 2019, El Salvador era una dintre cele mai problematice țări din lume, cu o rată a criminalității extrem de ridicată și o economie dependentă de banii trimiși în țară de emigranți. Scena politică era dominată de două partide rivale: Uniunea Republicană Naționalistă, de dreapta, și Frontul de Eliberare Națională Farabundo Martí, de stânga.
Bukele, milionar și fiul unui om de afaceri proeminent, și-a început cariera politică în cadrul Frontului de Eliberare Națională. A fost ales primar al capitalei San Salvador, înainte de a-și forma propriul partid, Noi Idei, în 2017. Doi ani mai târziu, a câștigat alegerile prezidențiale.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/bukele-profimedia-1024x683.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5c6e9e989eab9747631faefae85d9732.jpg)
Măsuri controversate împotriva criminalității
Prima prioritate a lui Bukele a fost combaterea criminalității. A implicat armata în operațiuni împotriva bandelor și a construit cea mai mare închisoare din lume, cu o capacitate de 40.000 de deținuți. Conform Meduza, Amnesty International a raportat că la jumătatea anului 2022, 2% din populația adultă a El Salvador era încarcerată, în condiții considerate de tortură.
Deși ratele criminalității au scăzut semnificativ, criticii susțin că această tendință începuse înainte de venirea lui Bukele la putere. Există, de asemenea, suspiciuni privind acorduri secrete cu grupări criminale care au dus la eliberarea unor infractori proeminenți.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/salvador-profimedia-683x1024.jpg)
Inițiative economice controversate
O altă măsură controversată a fost declararea Bitcoin ca monedă oficială în 2021, alături de dolarul american. Statul a investit peste 100 de milioane de dolari în criptomonedă și încearcă să convingă cetățenii să o adopte, deocamdată cu succes limitat.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b7834c28c4a14f1b7912c74aadde3be9.jpg)
Bukele a urmat un model comun în secolul 21: câștigarea alegerilor democratice, urmată de subminarea treptată a sistemului de control și echilibru. După ce partidul său a obținut majoritatea în parlament în 2021, a demis cinci judecători ai Curții Supreme. Noua Curte Supremă i-a permis ulterior să candideze pentru un al doilea mandat.
În 2023, Bukele a redus numărul de municipalități și locuri în parlament, consolidându-și controlul asupra legislativului și administrației locale. În 2024, a câștigat un al doilea mandat prezidențial cu peste 84% din voturi.
De când Bukele a venit la putere, procentul celor care sunt de partea lui nu a scăzut niciodată sub 80%. Există o redresare economică clară și un boom al construcțiilor în El Salvador. Iar acuzațiile de încălcări masive ale drepturilor omului și persecuție a opoziției și a jurnaliştilor independenţi nu pot zgudui popularitatea lui Bukele.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/salvador1-1024x574.jpg)
Ideologie fluidă, populism și cultul personalității
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b6787f5769af31f6fa2059ae953be8b8.jpg)
Bukele se prezintă ca un pragmatist, mai degrabă decât un politician de stânga sau de dreapta. Criticii îl acuză de oportunism ideologic, în timp ce susținătorii văd acest lucru ca o eliberare de dogme învechite.
Abordarea lui Bukele se bazează pe opoziția față de instituționalism. El promovează ideea că sistemul este corupt și că doar o persoană puternică poate aduce schimbarea necesară. Expertul salvadorian Oscar Picardo afirmă că regimul lui Bukele a înlocuit ideologia cu un cult al personalității președintelui.
Bukele, fost agent de publicitate, își folosește abilitățile pentru a-și construi imaginea. Are o relație tensionată cu presa tradițională, preferând să comunice direct cu publicul prin social media. Are peste șapte milioane de urmăritori pe Twitter, mai mult decât populația El Salvador.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/salvador2-1024x555.jpg)
Cazul lui Nayib Bukele ilustrează tendințele moderne în autocratizare. Deși popular în El Salvador, regimul său ridică îngrijorări serioase privind statul de drept și drepturile omului.
În ciuda succeselor aparente în combaterea criminalității și a popularității sale, metodele lui Bukele au dus la încălcări ale drepturilor omului și la erodarea instituțiilor democratice. Cazul său reprezintă un avertisment privind modul în care democrațiile pot fi subminare din interior de lideri populiști carismatici.
În secolul 21, noi autocrații apar extrem de rar ca urmare a revoluțiilor, loviturilor de stat, puciurilor și alte asemenea situații. Scenariul de bază este complet diferit: un politician popular câștigă alegerile și apoi demontează treptat sistemul de control și echilibru, consolidează puterea și se transformă într-un autocrat.
El Faro, cea mai mare publicație independentă din Salvador, explică simplu poziția lui Bukele: ideologia lui este oportunismul. A vorbit în sprijinul persoanelor LGBTQ+, dar când a devenit clar că acest lucru nu îi garantează sprijinul pentru mișcarea de stânga, s-a „convertit” la un conservator religios și social și a câștigat sprijinul majorității religioase și conservatoare a salvadorienilor. Sau a apărat cu ardoare principiul separării puterilor, dar de îndată ce el însuși a condus statul, acest principiu s-a dovedit „deodată” a fi o limitare intolerabilă a voinței poporului.

Darieana • 26.01.2025, 16:26
Cel mai probabil, este un dictator in devenire. Sper sa nu ne astepte si pe noi acelasi scenariu.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_bdb8aa688f9594d1883724f7c5b83c99.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_38b820998ed12974b30b56880eb11cf3.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a2bad3e7269f1057ba424799f89509cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_558f1eda72f254b52e299b032bb4f21a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3f0cb0e2d9eab9e74d568bd5e4099da3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_b32ac7fa1d7535f190dbb7a04323feb6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_6b632de5636650661615b2b76fa5c7c4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5d1e3361c989b00593fe24d6384b4cec.jpg)