Cine sunt mafioții din clanul Remmo, suspectați că au furat coiful și brățările dacice din Muzeul Drentse. În 2017 au furat o monedă de aur de 100 kg
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Clanul Remmo, o grupare de crimă organizată din Germania, este în vizorul anchetatorilor pentru jaful pieselor din tezaurul dacic al României, expuse recent la Muzeul Drentse din Olanda. Acest clan de origine libanezo-kurdă este cunoscut pentru jafurile spectaculoase comise în Europa, inclusiv furtul unei monede de aur de 100 de kilograme, „Big Maple Leaf”, în 2017, potrivit DW, Welt, The National și Tagesspiegel.
Cuprins:
Clanul Remmo ar fi implicat în jaful din Olanda
Poliția olandeză și română suspectează că furtul pieselor dacice a fost comis de infractori străini, iar clanul Remmo este una dintre pistele principale.
Echipa de anchetă formată din 35 de ofițeri a primit deja peste 60 de ponturi despre caz.
Clanul, compus din aproximativ 13 familii și având între 500 și 1.000 de membri, este recunoscut pentru implicarea sa în extorcare, jafuri, trafic de droguri, spălare de bani și alte infracțiuni de amploare.
Ultimul raport al poliției din Olanda arată că anchetatorii sunt pe urmele celor trei hoți care au furat coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din Muzeul Drents din Assen.
Hoții ar putea fi parte dintr-o rețea internațională de criminalitate, posibil legată de clanul Remmo din Germania, potrivit De Telegraaf.
Ancheta analizează comportamentul suspect al unui vizitator anterior al expoziției. Mașina folosită la evadare, un vehicul furat, un VW Golf gri care a fost incendiat lângă Rolde.
Jaful a atras critici la adresa securității muzeului, care nu avea pază umană, și a generat temeri privind posibilitatea topirii pieselor furate.
În sectorul muzeal din Olanda, există îngrijorări tot mai mari legate de siguranța obiectelor valoroase, în urma unor incidente similare recente. Detectivul de artă Arthur Brand susține că autorii vor fi prinși, dar recomandă o mai bună protecție a artefactelor valoroase pe timp de noapte.
Chiar dacă în Olanda, familia Remmo nu este cunoscută, în Germania clanul este descris drept nemilos, neînfricat și extrem de profesionist, potrivit Brabants Dagblad.
Originile clanului Remmo
Familia Remmo aparține grupului etnic arab Mhallami, originar din Anatolia.
După migrarea în Liban în anii 1930, clanul a rămas marginalizat, iar în timpul Războiului Civil Libanez (1975-1990), o parte dintre membri s-au mutat în Germania de Est.
Din anii 1980, clanul Remmo s-a stabilit la Berlin. Aici au devenit cunoscuți pentru activitățile lor ilegale, care includ jafuri de proporții.
Jafuri ca-n filme comise de clanul Remmo
Furtul de la banca Sparkasse, Berlin (2014)
În 2014, un membru al clanului a participat la jaful unei filiale a băncii Sparkasse din Berlin. După furt, hoții au incendiat clădirea pentru a șterge probele, dar explozia provocată a dus la rănirea unui membru, al cărui ADN a fost identificat.
În 2015, acesta a fost condamnat la opt ani de închisoare, dar bunurile furate, în valoare de 9,16 milioane de euro, nu au fost recuperate.
Furtul monedei „Big Maple Leaf” (2017)
Una dintre cele mai faimoase lovituri ale clanului a fost furtul unei monede de aur de 100 de kilograme din Muzeul Bode din Berlin.
Moneda, evaluată la 3,75 milioane de euro, avea o puritate de 99,999% și era recunoscută de Guinness World Records drept cea mai mare monedă de aur din lume. Se presupune că moneda a fost topită, iar aurul a fost vândut pe piața neagră.
În 2020, doi membri ai clanului, Wissam și Ahmed Remmo, au fost condamnați la patru ani și jumătate de închisoare pentru acest jaf.
„Jaful secolului” la Muzeul Grüne Gewölbe din Dresda (2019)
În 2019, clanul Remmo a comis un jaf de amploare la Muzeul Grüne Gewölbe din Dresda, furând bijuterii decorate cu peste 4.000 de diamante și alte pietre prețioase.
Prejudiciul inițial a fost estimat la peste un miliard de euro, dar ulterior a fost reevaluat la 113 milioane de euro.
Hoții au pregătit jaful tăind grilajul unei ferestre, pe care l-au reatașat de formă, iar după furt au incendiat un tablou electric și automobilul cu care au fugit pentru a șterge urmele.
În mai 2023, cinci membri ai clanului au fost condamnați la pedepse de până la șase ani de închisoare, iar o parte din bijuterii au fost recuperate.
Controverse: șeful clanului Remmo în Camera Reprezentanților din Berlin
Zilele trecute, șeful clanului Remmo, Issa Rammo, în vârstă de 58 de ani, ar fi fost prezent în parlamentul statului Berlin, la invitația unui membru al partidului CDU, Christian Zander.
Vizita a stârnit reacții puternice, atât din partea politicienilor, cât și a sindicatelor poliției, relatează Tagesspiegel.
Concret, Issa Rammo a fost invitat la parlament de către o organizație numită „Comunitatea Arabă din Germania” pentru un tur, sub pretextul unui schimb legat de Siria.
Zander susține că nu știa de prezența lui Rammo și că nu avea o listă a participanților.
Totuși, fiul lui Issa Rammo, Firas, îl contrazice, afirmând că Zander știa cine este tatăl său și chiar a insistat pentru o fotografie, deși Rammo ar fi refuzat inițial.
Incidentul subliniază vulnerabilitatea instituțiilor democratice în fața manipulării de către grupuri implicate în crimă organizată și necesitatea unor măsuri mai stricte de verificare.
Considerat drept una dintre cele mai influente figuri din lumea interlopă germană, Issa Remmo este un fel de „naș”, varianta din Berlin. Cu toate că a fost arestat de mai multe ori, el nu a fost niciodată condamnat.
Membrii grupării Remmo au venit din Liban, iar pentru numele lor există mai multe versiuni: Remmo, Rammo, Remo.
Gruparea este definiția pentru „crima organizată de un clan”, pe care Oficiul Federal de Poliție Criminală din Germania o descrie drept comiterea regulată de crime de către rude în „subculturi izolate etnic”.
Conexiunea cu jaful din Muzeul Drentse
Anchetatorii consideră că furtul pieselor din tezaurul dacic, inclusiv coiful și brățările, este un jaf țintit, specific stilului clanului Remmo.
Această grupare a demonstrat de-a lungul anilor o capacitate impresionantă de organizare și de a dispărea fără urmă cu bunuri de valoare.
Atât poliţia olandeză, cât şi cea română nu exclud posibilitatea ca în spatele atacului să se afle infractori străini. Hoții ar putea fi români, dar ar putea fi şi cei din clanul Remmo din Germania.
Cu toate acestea, nu există încă dovezi concrete că membrii familiei Remmo ar fi implicați.
„Suntem la curent cu aceste rapoarte și menținem deschisă această opțiune, precum și toate celelalte scenarii posibile. Informațiile sunt partajate la nivel mondial de tot felul de site-uri și experți. Monitorizăm îndeaproape aceste evoluții”, a spus un purtător de cuvânt.
În prezent, 35 de anchetatori lucrează la rezolvarea furtului coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice din muzeul din Olanda.
Stradivarius 27.01.2025, 21:07
De fapt, articolul suna cam praf in ochi, pentru ca politia nu pare sa stie ce pista sa apuce, si nu are dovezi clare despre cine ar fi fost implicati. Asa ca ne uitam la numele mari din lumea hotilor si ne dam cu parerea.