Comisia Europeană dorește sancțiuni europene mai dure împotriva Guvernului Netanyahu din cauza crizei umanitare catastrofale din Gaza. Parlamentul European susține acest demers
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în discursul ținut în Parlamentul European, intitulat Starea Uniunii Europene 2025, că va propune Consiliului două măsuri referitoare la războiul din Gaza.
Cuprins:
- „Ceea ce se întâmplă în Gaza a zguduit conștiința lumii”
- PE a votat o rezoluție cu privire la criza umanitară „catastrofală” din Gaza
- Cum se adoptă deciziile Consiliul pe teme legate de politica externă și de securitate europeană
- Poziția statelor UE față de sancțiuni diferă
- Cum vede UE soluționarea conflictului israelino-palestinian
Prima se referă la suspendarea parțială a Acordului de asociere cu Israel privind schimburile comerciale, iar a doua propunere urmărește sancționarea de către UE a unor miniștri extremiști din Guvernului Netanyahu și a unor coloniști israelieni violenți.
„Ceea ce se întâmplă în Gaza a zguduit conștiința lumii”
După luni de ezitări în ceea ce privește luarea de măsuri împotriva Israelului, Ursula von der Leyen dorește sancțiuni europene mai ferme impuse Guvernului Netanyahu din cauza încălcărilor repetate privind drepturile omului, comise de către armata israeliană, la ordinul membrilor acestui guvern.
„Ceea ce se întâmplă în Gaza a zguduit conștiința lumii. Oameni uciși în timp ce cerșeau mâncare, mame care țineau în brațe copii fără suflare. Aceste imagini sunt pur și simplu catastrofale. Vreau să încep cu un mesaj foarte clar: foametea nu poate fi niciodată o armă de război. De dragul copiilor, de dragul umanității – acest lucru trebuie să înceteze.
Aceasta face parte dintr-o schimbare mai sistematică din ultimele luni, care este pur și simplu inacceptabilă. Am asistat la sufocarea financiară a Autorității Palestiniene. Planurile pentru un proiect de colonizare în așa-numita zonă E1, care ar izola practic Cisiordania ocupată de Ierusalimul de Est, acțiunile și declarațiile celor mai extremiști miniștri ai guvernului israelian, care incită la violență, toate acestea indică o încercare clară de a submina soluția celor două state.
De a submina viziunea unui stat palestinian viabil, iar noi nu trebuie să permitem acest lucru (…) Obiectivul Europei trebuie să fie „o securitate reală pentru Israel și un prezent și un viitor sigur pentru toți palestinienii. Aceasta înseamnă că ostaticii trebuie eliberați”, a spus președinta Comisiei Europene, miercuri, în plenul Parlamentului European, în timp ce anunța prioritățile Executivului european pentru sesiunea parlamentară care tocmai a început.
PE a votat o rezoluție cu privire la criza umanitară „catastrofală” din Gaza
Anunțul Ursulei von der Leyen a venit la o zi după ce, în Parlamentul European de la Strasbourg, a fost dezbătută o rezoluție privind criza umanitară „catastrofală” din Gaza, inițiată de grupurile politice de stânga, verzi și liberale. Rezoluția Parlamentului European a trecut, joi, 11 septembrie, de votul final, iar acest rezultat politic va pune o presiune și mai mare asupra Executivului european să propună Consiliului acțiuni mai ferme împotriva deciziilor controversate susținute de Guvernul Netanyahu.
Eurodeputații condamnă blocata umanitară a Israelului care provoacă foamete în Gaza și consideră că dreptul Israelului la autoapărare nu justifică o acțiune militară nediferențiată. Ei recomandă statelor membre să ia în considerare recunoașterea statului Palestina.
„Parlamentul condamnă cu fermitate obstrucționarea de către guvernul israelian a ajutorului umanitar, care provoacă foamete în nordul Fâșiei Gaza, și solicită deschiderea tuturor punctelor relevante de trecere a frontierei. Acesta solicită de urgență restabilirea deplină a mandatului și a finanțării Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), cu o supraveghere solidă, și se opune ferm actualului sistem de distribuire a ajutorului în Gaza (..)
Eurodeputații sunt alarmați de penuria severă de alimente și de malnutriția care rezultă din restricționarea ajutorul umanitar și subliniază nevoia urgentă de acces deplin, sigur și neîngrădit la produse esențiale, cum ar fi alimente, apă, materiale medicale și adăpost.
Aceștia solicită restaurarea imediată a infrastructurii vitale și solicită tuturor părților să își respecte obligațiile umanitare care le revin în temeiul dreptului internațional”, se arată în rezoluția votată azi în Parlamentul European.
Miercuri mai mulți europarlamentari provenind din grupurile politice de stânga au purtat în Parlamentul European haine roșii ca semn de protest împotriva „genocidului din Gaza”. Printre europarlamentarii români care au susținut public sancțiuni noi împotriva abuzurilor Guvernului Netanyahu se numără Nicu Ștefănuță, ce prezintă Grupul Verzilor și Vlad Voiculescu din partea Renew.
În plus, în timpul dezbaterii parlamentare ce a avut loc luni, în PE, Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, a oferit explicații europarlamentarilor privind ajutorul umanitar oferit de UE civililor palestinieni.
„De la încheierea acordului umanitar cu Israelul, au avut loc câteva evoluții pozitive: 2.904 camioane au intrat între 10 iulie și 1 septembrie; redeschiderea mai multor puncte de trecere; redeschiderea rutelor iordaniene și egiptene; creșterea cantității de combustibil care intră în Gaza – cantitatea minimă convenită de 196.000 de litri a fost atinsă la jumătatea lunii august.
Cu toate acestea, în ultimele două săptămâni se observă fluctuații în cantitățile care intră în Fâșie. În ceea ce privește intervențiile structurale, reparațiile infrastructurii vitale, au îmbunătățit accesul la apă în sudul Gazei, iar stația de desalinizare este, de asemenea, operațională. Cu toate acestea, trei conducte principale de apă au suferit daune din cauza ostilităților în curs. În august, o navă care transporta 1 200 de tone de ajutoare a plecat din Limassol, Cipru. Transporturile vor continua.
Aș dori să mulțumesc în mod special Ciprului pentru eforturile sale. Și sunt de acord cu dumneavoastră, nu este suficient. Nu este suficient. Trebuie să facem mai mult”, a explicat Kallas în discursul ținut în PE.
Cum se adoptă deciziile Consiliul pe teme legate de politica externă și de securitate europeană
Consiliul Uniunii Europene (denumit adesea „Consiliul”) este un factor de decizie esențial privind politica externă și de securitate a UE. Acesta reunește miniștrii celor 27 de țări ale UE. În funcție de problematica discutată, Consiliul UE decide prin: majoritate calificată, unanimitate sau majoritate simplă.
Din punct de vedere principial, cand vine vorba de comportamentul unui stat, pentru a impune sancțiuni, unanimitatea este regula de vot pentru Consiliu pentru a adopta o decizie de sancțiuni. În prima fază, Consiliul adoptă o decizie prin care impune sancțiuni. Ulterior poate adopta un Regulament (Regulament al Consiliului) privind alte măsuri, dar doar bazat pe decizia inițială. Regulamentul e adoptat prin majoritate calificată.
UE are deja un regim de sancțiuni din anul 2020 privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului. În acest regim, din 2024 există deja sub sancțiuni 5 persoane și 3 entități din Cisiordania, pentru atitudinea extremistă și violentă și pentru blocarea ajutorului umanitar spre Gaza. Pentru a include membri extremiști ai Guvernului Netanyahu în acest regim de sancțiuni este nevoie de majoritate calificată în Consiliu.
Deși, pentru a suspenda un Acord de Asociere dintre UE și un stat terț este nevoie de unanimitate, pentru a suspenda parțial unele prevederi, precum aspecte de comerț, Consiliu ar putea adopta o decizie doar cu majoritate calificată în Consiliu. Tratatele UE lasă loc de interpretare pe această temă.
Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Israelului, comerțul cu mărfuri între cele două părți ridicându-se la 42,6 miliarde de euro (49,9 miliarde de dolari) anul trecut, potrivit UE. Unele state membre ale UE, printre care Irlanda, Spania, Danemarca, Suedia și Țările de Jos, au solicitat suspendarea acordului de liber schimb dintre UE și Israel. Însă alte state, precum Germania, Ungaria și Republica Cehă, s-au opus acestei măsuri.
Sistemul de vot din Consiliu în privința deciziilor de politică externă le-a determinat atât pe Ursula von der Leyen, cât și pe Kaja Kallas, să explice europarlamentarilor că, pentru decizii mai ferme, este nevoie de majorități calificate în organismele decizionale politice. Statele membre UE sunt polarizate, în această perioadă, în privința poziționării pe războiul din Gaza.
„Sunt conștientă că va fi dificil să găsim majorități. Știu că orice acțiune va fi prea mult pentru unii și prea puțin pentru alții. Dar trebuie să ne asumăm cu toții responsabilitățile – Parlamentul, Consiliul și Comisia. În al treilea rând, luna viitoare vom înființa un grup de donatori pentru Palestina, care va include un instrument dedicat reconstrucției Gazei. Acesta va fi un efort internațional cu parteneri regionali și se va baza în spiritul conferinței de la New York organizate de Franța și Arabia Saudită”, a completat șefa Executivului european.
Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, a declarat miercuri, ca reacție la anunțul lui von der Leyen că pozițiile ei sunt „regretabile”, susținând că președinta este conștientă de eforturile Israelului de a acorda ajutor umanitar și că suferința din Gaza se datorează Hamas.
Pe aceeași linie a mers și Kaja Kallas luni, în timpul dezbaterii parlamentare. „Modul în care susținem valorile europene la nivel internațional este o responsabilitate colectivă care necesită un răspuns colectiv european.
Din partea mea, vă pot asigura că nu voi lăsa nimic neîncercat în eforturile mele de a obține progrese. Opțiunile noastre pentru mai multe acțiuni sunt clare și rămân pe masă. Însă statele membre nu sunt de acord cu privire la modul în care să determinăm guvernul israelian să-și schimbe cursul. De aceea, mai multe state membre au luat acum măsuri naționale ca răspuns la acțiunile guvernului israelian.
Însă nu putem acționa ca Uniune până când statele membre nu vor împărtăși aceeași opinie cu privire la ceea ce trebuie făcut. Nu este momentul să arătăm cu degetul, ci să ne unim pentru a găsi soluții. Și există multe aspecte asupra cărora suntem de acord.
Suntem cu toții de acord asupra diagnosticului și asupra obiectivelor: să punem capăt suferinței, să punem capăt conflictului și să asigurăm eliberarea tuturor ostaticilor”, a explicat șefa diplomației europene.
Politico a explicat că obținerea majorității calificate necesare pentru suspendare nu va fi ușoară. „Deși majoritatea țărilor au votat în favoarea revizuirii acordului de asociere al UE cu Israelul, asta nu înseamnă că toate vor vota în favoarea suspendării părții comerciale a acestuia. Propunerea anterioară a Comisiei de a suspenda participarea țării la fondul de cercetare și inovare Horizon nu a obținut suficient sprijin din partea țărilor membre.
Țări importante și critice, precum Italia și Germania, ar trebui să susțină suspendarea. Și aliații apropiați ai Israelului, precum Ungaria, Cehia, Austria și Polonia, sunt, de asemenea, puțin probabil să-și schimbe poziția”.
Poziția statelor UE față de sancțiuni diferă
Europarlamentarul Vlad Voiculescu a explicat și el, pentru Libertatea, de ce obținerea majorității calificate reprezintă un obiectiv politic dificil în contextul polarizării europene privind războiul din Gaza.
„În timp ce țări precum Irlanda sau Spania cer măsuri ferme împotriva Israelului, alte guverne - de la Berlin la Budapesta - rămân reticente, deși Germania a făcut pași mari către o poziție morală în ultimele luni. Comisia poate propune și poate pune presiune politică, dar fără susținere în Consiliu instrumentele rămân limitate. Totuși, dincolo de aritmetica voturilor, există un imperativ moral.
Uniunea Europeană nu poate rămâne doar un actor tehnic sau economic atunci când sunt încălcate principii și drepturi fundamentale. Chiar dacă nu se ajunge la o decizie care să mulțumească pe toată lumea, statele membre au datoria de a-și asuma o poziție morală clară. Lipsa de unitate sau ambiguitatea nu doar că afectează credibilitatea externă a Uniunii, dar slăbește și încrederea propriilor cetățeni în forța valorilor europene.
Dacă Uniunea Europeană nu condamnă unitar abuzurile care intră sub incidența dreptului penal internațional, atunci cu ce legitimitate mai cere altora să respecte reguli similare? Lui Putin, de exemplu. O voce fragmentată înseamnă un mesaj slab”, a conchis el.
Cum vede UE soluționarea conflictului israelino-palestinian
Soluționarea conflictului arabo-israelian reprezintă un interes fundamental al UE privind politica externă.
Obiectivul UE este o soluție bazată pe existența a două state, cu un stat palestinian independent, democratic, viabil, care să coexiste în pace și securitate cu Israelul și cu ceilalți vecini ai săi.
De altfel, UE și-a exprimat în mod constant îngrijorarea cu privire la evoluțiile de pe teren, care amenință să facă imposibilă soluția bazată pe existența a două state.
„În opinia noastră, singura modalitate de a rezolva conflictul este printr-un acord care să pună capăt ocupației începută în 1967, să pună capăt tuturor revendicărilor și să îndeplinească aspirațiile ambelor părți. O realitate cu un singur stat nu ar fi compatibilă cu aceste aspirații. O soluție durabilă trebuie realizată pe baza rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, a principiilor de la Madrid, inclusiv «teren în schimbul păcii»”, a acordurilor încheiate anterior de părți și a inițiativei arabe de pace.
UE este dispusă să colaboreze cu partenerii săi pentru a relansa negocierile de pace, pe baza următoarelor parametri:
- Un acord privind frontierele celor două state, pe baza liniilor din 4 iunie 1967, cu schimburi de teritorii echivalente, cum se poate conveni între părți. UE va recunoaște modificările aduse frontierelor de dinainte de 1967, inclusiv în ceea ce privește Ierusalimul, numai dacă acestea sunt convenite de părți.
- Măsuri de securitate care, pentru palestinieni, respectă suveranitatea lor și demonstrează că ocupația a luat sfârșit; iar pentru israelieni, protejează securitatea lor, previn reapariția terorismului și abordează în mod eficient amenințările la adresa securității, inclusiv amenințările noi și vitale din regiune.
- O soluție justă, echitabilă, convenită și realistă la problema refugiaților palestinieni.
- Îndeplinirea aspirațiilor ambelor părți în ceea ce privește Ierusalimul. Ar trebui găsită o soluție, prin negocieri, pentru a rezolva statutul Ierusalimului ca viitoare capitală a ambelor state”.
Foto: europa.eu
