Controversele proiectului minier privat de la Rovina, inclus de UE pe lista investițiilor strategice. Cianura, exclusă în procesul de prelucrare

Valoarea acțiunilor s-a dublat peste noapte

Astfel, dacă în 24 martie 2025 o acțiune ESM era tranzacționată la bursa TSX Venture din Toronto cu 6,5 cenți, o zi mai târziu, când Comisia Europeană a făcut publică lista proiectelor de materii prime strategice, valoarea acțiunilor a ajuns la 11 cenți. 

Ulterior, cifra a mai scăzut și s-a stabilizat în jurul valorilor de 9 – 9,5 cenți, mai mare cu 50% față de cotația inițială. De la 1 ianuarie 2025, valoarea acțiunilor ESM a crescut cu 111%.

Euro Sun Mining deține, din 2018, licența de exploatare în perimetrul minier de la Rovina prin intermediul subsidiarei românești Samax România SRL. 

Permisiunea de explorare și exploatare, acordată de autoritățile române, are valabilitate până în 2038. Compania canadiană are o capitalizare bursieră relativ mică, de 34 de milioane de dolari. Singurul proiect din portofoliu este cel din România, de pe Valea Rovinei. 

În noiembrie 2024, Euro Sun Mining a încheiat un memorandum de înțelegere obligatoriu cu gigantul elvețian Glencore, cel mai important furnizor mondial de materii prime și materiale rare, pentru vânzarea în avans a întregii producții de aur estimată a fi obținută. Acest acord a oferit Glencore dreptul de a nominaliza un director în consiliul de administrație al Euro Sun Mining.  

Recomandări

Ce înseamnă ca George Simion să devină președinte: România se află în faliment nedeclarat, există riscul să nu se plătească pensiile, leul va cădea

Redevențe de sute de milioane de dolari

Proiectul „Rovina Valley” se întinde pe o suprafață de aproximativ 27,7 kilometri pătrați și cuprinde trei zăcăminte diferite – Rovina, Colnic și Cireșata -, care ar urma să fie exploatate în mai multe faze, pe o perioadă de aproximativ 17 ani. 

Studiul de fezabilitate prevede o producție medie echivalentă în aur de 146.000 de uncii (4,5 tone)/an în primii zece ani, constând din 106.000 uncii (3,3 tone) aur și 19 milioane de livre (9.000 tone) de cupru pe an. 

În total, resursele minerale măsurate și indicate sunt de 9,92 de milioane uncii (circa 309 tone) în echivalent aur. Statul român ar urma să încaseze redevențe de peste 500 de milioane de dolari, iar potrivit unor estimări mai vechi proiectul de la Rovina va crea circa 1.500 de locuri de muncă directe și indirecte. 

Recomandări

George Simion forțează varianta Călin Georgescu premier. Insistă până la alegerile anticipate, chiar dacă provoacă instabilitate: „Pot dizolva Parlamentul”

Viitorii clienți, din cadrul Uniunii Europene

„Proiectul minier beneficiază de prețurile ridicate ale aurului și cuprului, menținând în același timp costuri de producție scăzute (790 USD/uncia de aur echivalent, pentru anii 1-10 și 813 USD pe toată durata exploatării, conform Studiului de Fezabilitate din 2021). Viitorii clienți vor fi din cadrul UE, în încercarea de a reduce dependența Europei de furnizorii de metale strategice din Africa, Asia și America de Sud. 

Proiectul va produce, de asemenea, un concentrat de cupru curat, de înaltă calitate, ideal pentru uzinele metalurgice europene. Clienții noștri vor fi țări din Uniunea Europeană, care doresc să preia controlul lanțului lor de aprovizionare și să obțină metale critice din jurisdicțiile miniere locale, precum România”, susțin reprezentanții companiei în prezentarea de pe site-ul propriu. 

La Rovina se găsește un minereu aur-cupru mai ușor de exploatat prin metoda flotației, o tehnologie care nu presupune cianurare, ca în cazul proiectului eșuat de la Roșia Montană. 

Recomandări

De sub Palatul Parlamentului se fură cablurile de curent electric pentru cupru, iar poliţia a pus camere video în catacombe. Ce pedepse au primit hoţii prinşi în flagrant delict

Iaz uriaș de decantare a sterilului

Exploatarea minieră din Hunedoara va determina, totuși, afectarea iremediabilă a zonei montane, prin deschiderea a două cariere de suprafață, și va genera un iaz de decantare a sterilului uriaș.

Reprezentanții Euro Sun Mining au apreciat pozitiv includerea investiției în rândul celor strategice din UE și au declarat că decizia Comisiei Europene va permite companiei să accelereze „procesul de autorizare în conformitate cu noile orientări legislative europene pentru a facilita dezvoltarea proiectului Rovina”. 

„Suntem extrem de entuziasmați de această veste, nu doar pentru oamenii din România, ci și pentru acționarii noștri loiali și răbdători. Euro Sun Mining beneficiază acum de sprijinul Uniunii Europene pentru a obține autorizații pentru un proiect care poate furniza rapid materii prime esențiale în sprijinul intereselor strategice europene. 

De asemenea, această veste propulsează România în fruntea aprovizionării cu materii prime esențiale. La nivel personal, sunt, de asemenea, foarte fericit că Uniunea Europeană a recunoscut importanța proiectului Rovina pentru România și Europa. 

Acum mai sunt multe lucruri de făcut, dar aș dori să profit de această ocazie pentru a le mulțumi acționarilor noștri incredibili și organizațiilor precum Asociația Internațională a Cuprului pentru sprijinul lor neclintit”, a declarat Grant Sboros, CEO Euro Sun, potrivit unui comunicat de presă al companiei. 

Grant Sboros deține 5,1% din capitalul societății. Un alt pachet important, de 4,6%, aparține unui membru al consiliului de administrație – Carlo LiVolsi. De asemenea, directorul financiar Ryan Ptolemy deține aproximativ 0,5% din acțiuni. În 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a devenit acționar în Euro Sun Mining, achiziționând o participație neprecizată în companie. Restul acțiunilor sunt deținute de alți investitori instituționali și de publicul larg.

Opozanții proiectului pregătesc acțiuni juridice

Pe de altă parte, opozanții proiectului critică decizia Comisiei Europene și susțin că demararea exploatării va avea efecte de mediu iremediabile. 

Proiectul minier Rovina, care vizează extracția aurului și a cuprului, va devasta o zonă extinsă din Munții Apuseni. Desemnarea lui drept proiect strategic de către Comisia Europeană legitimează o inițiativă deja declarată ilegală de instanțele din România. Aceasta nu este dezvoltare, ci distrugere, și ne vom opune cu hotărâre. Avem avantajul timpului și al determinării, spre deosebire de investitori sau guverne” – afirmă Roxana Pencea-Brădățan, de la MiningWatch România. 

De altfel, societatea civilă a reușit să anuleze, în instanța de judecată, avizul de mediu eliberat de APM Hunedoara în 2022 pentru același proiect. 

În decembrie 2022, Curtea de Apel Cluj a suspendat avizul de mediu necesar pentru planul urbanistic, blocând astfel avansarea proiectului. În aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj-Napoca a anulat definitiv, la solicitarea organizației Declic, avizul de mediu eliberat pentru planul urbanistic zonal, ceea ce a oprit avizarea proiectului minier.

În cadrul procesului, Declic, parte a rețelei de organizații neguvernamentale Mining Watch, a arătat că nu au fost întocmite studii de evaluare a impactului climatic și nici nu a fost întocmită o evaluare a calității apelor de suprafață și subterane. 

Mai mult, raportul de mediu care a stat la baza emiterii avizului de mediu a fost întocmit de persoane neatestate legal. Asociațiile localnicilor precum și organizațiile de protecție a mediului au reproșat companiei miniere, în instanță, și că nu a realizat consultări transfrontaliere cu statele potențial afectate (Ungaria) sau consultări efective cu localnicii. 

Pentru a putea demara proiectul, cei de la Euro Sun Mining vor trebui să reia procedura de obținere a avizului de mediu, după care urmează etapa aprobării planului urbanistic zonal și, în final, eliberarea autorizației de construcție. Este de așteptat însă ca organizațiile civice care se opun investiției să conteste din nou, în justiție, procedura de avizare.

Flotație, în loc de cianurare

Potrivit raportului de mediu întocmit în 2022, în procesul de exploatare de la Rovina va fi utilizată procedura tehnologică prin „flotație”. Aceasta diferă semnificativ față de tehnologia „cianurării”, în primul rând prin faptul că rămân în urmă mult mai puține substanțe toxice. Flotația a fost utilizată în exploatările miniere de aur și argint care au funcționat în perioada comunistă și în anii ‘90, în Munții Apuseni.

În document se mai susținea că, pe perioada valabilității licenței, se vor exploata 133,4 milioane de tone de minereu de cupru cu conținut de aur din care se vor procesa 119,4 milioane de tone, restul de 14 milioane de tone fiind reprezentat printr-o cantitate de minereu sărac ce va fi procesată ulterior la uzină împreună cu minereul bogat de la mina Cireșata.  

„Varianta tehnologică propusă pentru procesarea minereului din zăcământul Rovina are la bază procedeul de concentrare prin flotație. Pentru realizarea unei granulometrii adecvate mineralizației (granule cuprifere și aurifere de dimensiuni micronice fin diseminate în masa sterilă), minereul este supus unor operații succesive de concasare și măcinare”, se mai susține în raportul ce a stat la baza avizului de mediu anulat de instanță. 

Două cariere de suprafață și o exploatare subterană

Perimetrul licenței miniere Rovina este localizat în partea sudică a Munţilor Apuseni, în nordul Carpaţilor Meridionali şi la vest de Podişul Transilvaniei, în zona patrulaterului aurifer lângă localitatea Crișcior, județul Hunedoara. 

Zăcămintele din cadrul perimetrului minier Valea Rovina se află la o distanță de 7 kilometri unul de altul. De la nord la sud zăcămintele sunt: Rovina – Remetea, Colnic şi Cireşata – V. Gârzii.

Zăcământul Rovina-Remetea este situat la o distanță de 2,5 kilometri nord față de Colnic, iar zăcământul Cireşata este situat la aproximativ 4,5 kilometri sud de Colnic. 

Exploatarea Rovina se află la est de districtul minier Brad-Barza, care a fost operat de stat până la închidere în 2006. În zona de exploatare Rovina nu există operațiuni de exploatare anterioare, deoarece activitatea de stat a fost limitată la foraje de explorare, săpături și o galerie subterană. 

Pe lângă două cariere de suprafață și o mină subterană (Cireşata – V. Gârzii), va exista o haldă de steril în apropierea zonei de exploatare Rovina – Remetea, o uzină de preparare propusă a fi realizată lângă Cariera Colnic, precum și alte instalații tehnice necesare proiectului.

240 de hectare de depozite de deșeuri

Cantitatea de steril depozitată la sfârșitul perioadei aferente licenței de exploatare (20 de ani) va fi: în halda Rovina – 216.370.000 de tone de steril de exploatare și steril filtrat de preparare de la flotația primară; pentru umplerea golului interior al carierei Colnic și rambleerea acesteia – 121.600.000 de tone steril de exploatare și steril filtrat de preparare de la flotația primară, iar în halda Valea Gârzii-Cireșata – 1.710.440 de tone steril de exploatare. 

Depozitele de deșeuri miniere vor acoperi, în total, circa 240 de hectare (halda Rovina -171 de hectare, halda Cireșata 1,6 hectare și rambleiere internă în Cariera Rovina – 67,6 hectare).

Pe o rază de 50 kilometri în jurul licenței de exploatare Rovina se află perimetrele de exploatare Roşia Montană, Roşia Poieni şi Certej. 

Proiectul Roșia Montană este blocat de peste 10 ani, iar cel de la Certej a fost oprit, recent, prin faptul că Guvernul nu a mai prelungit licența de exploatare. Singurul perimetru minier funcțional este cel de la Roșia Poieni (județul Alba), unde se extrage cupru.

Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”! 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro