Femeile din România, aproape de epoca lui Ceaușescu: criza COVID-19 suspendă întreruperile de sarcină la cerere
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deși, prin ministrul sănătății, statul s-a angajat explicit chiar marți ”să respectăm dreptul femeilor”, iar liderul Societății de Obstetrică și Ginecologie spune că ”nimeni nu poate obliga o femeie să nască”, în realitate spitalele publice și private nu mai fac întreruperi de sarcină la cerere.
Cuprins:
Ministerul
”Noi ne angajăm să respectăm dreptul femeilor, nimeni nu le va obliga să nască fără voia lor și fiecare situație va fi analizată de la caz la caz. Sigur că femeia care va dori să facă întreruperea de sarcină va semna că știe care sunt riscurile în perioada COVID-19, ne străduim să fie cât mai mici, pentru că e doar o internare de zi, de dimineață până seara”, a spus Nelu Tătaru, ministrul sănătății.
Medicii
”Nimeni nu poate obliga o femeie să nască. Și e normal să avem grijă ca prevederile din Starea de Urgență să nu fie interpretate de medici «mai catolici decât Papa» ca impunând restricții suplimentare femeilor”, a declarat dr. Radu Vlădăreanu, președintele Societății de Obstetrică și Ginecologie din România.
Starea reală
Libertatea a încercat să vadă ce pot face în perioada asta femeile care doresc o întrerupere de sarcină la cerere. Am sunat la mai multe clinici de stat și private din București, pentru a solicita o programare, și nu am găsit nici un loc în care întreruperea de sarcină la cerere este posibilă.
Un efect neașteptat al Stării de Urgență
În timp ce avortul este un drept al femeii și legislația permite întreruperea unei sarcini aflate în primele 14 săptămâni, Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor le permite doctorilor să le refuze acest drept. Acest lucru este cu atât mai vizibil acum, în starea de urgență, în care drepturile omului sunt suspendate, cu excepția celui la viață și al interzicerii torturii.
În primă fază, spitalele de stat au început să refuze întreruperile de sarcină la cerere, de teama infectării cu COVID-19.
Contactat marți de Libertatea, ministrul sănătății, Nelu Tătaru, a spus că ”problema drepturilor femeilor este serioasă și o tratăm ca atare”. El a negat că prin Ordinul emis tot marți de către Raed Arafat, dar contrasemnat și de el, întreruperile de sarcină la cerere vor fi privite drept neurgente și, prin urmare, interzise. ”Totul va fi analizat de către medic, la cererea pacientei”.
”Nici o femeie nu poate fi obligată să nască”, a spus marți și doctorul Radu Vlădăreanu, președintele asociației medicilor ginecologi. ”Sper, totuși, ca în România să se folosească mai mult întreruperea de sarcină pe bază de medicamente, care se utilizează pe scară largă în Europa, este o metodă sigură și de dorit la femei”, a adăugat dr. Vlădăreanu.
El a adăugat: ”Sincer, comparația cu epoca lui Ceaușescu mi se pare forțată, pentru că acum există metode de contracepție. Plus posibilitatea întreruperii prin medicament și poate că vom asista la o schimbare a scăderii ponderii întreruperilor chirurgicale de sarcină la cerere”.
Până atunci însă, până la schimbările sistemice în comportamentul social și medical, problemele au apărut deja.
Coadă la Polizu
Unul dintre efectele izolării va fi și apariția sarcinilor nedorite. Va apărea o problemă de sănătate, vor fi multe sarcini nedorite sau multe avorturi clandestine.
Medic ginecolog de la un spital de urgență din București, care dorește să rămână anonim:
Același doctor spune că până săptămâna trecută era coadă la Maternitatea Polizu, unul dintre singurele locuri în care se mai efectuau avorturi la cerere în București.
Care sunt motivele invocate de clinici înaintea ordinului?
La Maternitatea Polizu ni s-a spus: “Nu se fac întreruperi de sarcină în perioada asta, ne sunați după Paști, dacă se modifică ceva vă spunem”.
Răspunsul ăsta este deja tradiție, în contextul în care credința merge de multe ori mână în mână cu medicina, nu există ore de educație sexuală în școli și suntem fruntași în Europa la numărul de mame adolescente.
Astfel, dogma religioasă, lipsa infrastructurii, teama de malpraxis și acum pandemia COVID-19 sunt câteva dintre motivele pentru care întreruperea unei sarcini la cerere nu este posibilă.
În același timp, o amânare de două săptămâni, până după perioada Paștelui, pentru multe femei înseamnă ieșirea din zona legalității, în care doar în primele 14 săptămâni de sarcină ai dreptul de a solicita o întrerupere.
Potrivit unui raport realizat anul trecut de Centrul Filia, o asociație care militează pentru drepturile femeilor, și Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice „se fac întreruperi de sarcină oricând în 40 de spitale din 24 de județe, nici unul din București. Nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în timpul sărbătorilor religioase în 36 de spitale din 19 județe. Nu se fac deloc întreruperi de sarcină la cerere în 51 de spitale din 29 de județe”.
Într-un material jurnalistic, jurnaliștii independenți Lina Vdovîi și Michael Bird scriau anul trecut: “Timp de patru luni, din martie până-n iulie, am contactat 190 de unități medicale echipate cu infrastructură pentru a realiza intervenții de acest tip. Dintre ele, 131 ne-au răspuns, iar 60 au confirmat oficial că în secțiile lor de Obstetrică-Ginecologie întreruperea de sarcină la cerere e un serviciu medical inaccesibil”.
Clinici închise din cauza pandemiei COVID
În prezent, peste 10% din cazurile confirmate de coronavirus sunt din rândul personalului medical.
Două dintre clinicile la care a sunat astăzi Libertatea sunt închise din cauza pandemiei. La Marie Stopes, activitatea este întrerupă în perioada 30 martie-22 aprilie, cu posibilitate de prelungire până la 1 mai.
Și la Royal Hospital, activitatea medicală din cadrul spitalului “este suspendată temporar până la noi reglementări”.
La Maternitatea Giulești ni s-a spus că întreruperile de sarcină la cerere nu sunt posibile pe perioada stării de urgență, adică cel puțin până pe data de 17 mai.
Două dintre cele mai mari clinici private, Regina Maria și Medicover, ne-au comunicat că întreruperea de sarcină nu se face la cerere, ci doar dacă în urma unui consult medical se descoperă o problemă medicală.
La mijlocul lunii martie, în Prahova, o femeie a fost amendată pentru că nu a respectat carantina și a mers la spital, după ce în urma unei întreruperi de sarcină a avut hemoragie, notează Scena9 într-un articol în care prezintă situația în care se află femeile care urmează să nască în perioada asta.
În România, în perioada 1966-1989, în special în primii ani ai perioadei de după celebrul decret 770 din 2 octombrie 1966 al lui Nicolae Ceaușescu, când avortul a fost interzis aproape în totalitate, zeci de mii de femei și-au pierdut viața în urma avorturilor clandestine.
