Catedrala Notre-Dame își redeschide ușile la 5 ani după incendiu: „Oamenii vor vedea splendoarea și forța voinței colective”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Catedrala Notre-Dame din Paris își redeschide porțile după o renovare extinsă de cinci ani și jumătate. Președintele Franței, Emmanuel Macron, va conduce un tur televizat al edificiului restaurat, oferind lumii prima privire în interiorul renovat al acestui simbol al Parisului, potrivit BBC.
Cuprins:
Renovarea de 700 de milioane de euro
Macron va fi însoțit de soția sa, Brigitte, și de Arhiepiscopul Parisului, Laurent Ulrich. Acest eveniment marchează începutul unei serii de ceremonii care vor culmina cu redeschiderea oficială a catedralei Notre-Dame pe 7 decembrie și prima slujbă catolică pe 8 decembrie.
Președintele va prezenta principalele aspecte ale renovării, inclusiv noua structură a acoperișului care înlocuiește cadrul medieval distrus în incendiul din 2019.
În fața a aproximativ 1.300 de meșteșugari și muncitori, Macron va ține un discurs de mulțumire.
Interiorul renovat, ținut secret
Aspectul interior al Notre-Dame a fost păstrat secret, cu doar câteva imagini publicate în timpul lucrărilor. Persoanele care au vizitat recent catedrala descriu experiența ca fiind impresionantă, remarcând o nouă claritate și luminozitate care contrastează puternic cu atmosfera sumbră de dinainte.
„Cuvântul care va caracteriza cel mai bine ziua este «splendoare». Oamenii vor descoperi splendoarea pietrei tăiate, [care este] de o albeață impecabilă, cum poate nu s-a mai văzut în catedrală de secole”, a declarat o persoană familiară cu situația, implicată îndeaproape în restaurare, de la Elysée.
Incendiul devastator din 2019
În seara de 15 aprilie 2019, lumea a urmărit cu groază transmisiunile în direct ale flăcărilor care se răspândeau pe acoperișul catedralei. Punctul culminant a fost prăbușirea turlei din secolul al XIX-lea.
Aproximativ 600 de pompieri au luptat cu flăcările timp de 15 ore. La un moment dat, exista temerea că cele opt clopote din turnul nordic ar putea cădea, ceea ce ar fi dus la prăbușirea turnului și posibil a unei mari părți din zidurile catedralei.
În final, structura principală a fost salvată, dar turla, grinzile de lemn ale acoperișului (cunoscute sub numele de „pădurea”) și boltele de piatră de deasupra transeptului central și a unei părți din navă au fost distruse.
Eforturi de salvare și restaurare
În ciuda pagubelor semnificative, multe elemente importante au fost salvate, inclusiv toate vitraliile, majoritatea statuilor și operelor de artă, precum și relicva sfântă cunoscută sub numele de Coroana de Spini. Orga - a doua ca mărime din Franța - a fost grav afectată de praf și fum, dar reparabilă.
Clerul catedralei a sărbătorit și anumite „miracole”, precum statuia din secolul al XIV-lea din cor, cunoscută sub numele de Fecioara Stâlpului, care a evitat la limită să fie zdrobită de zidăria căzută.
Promisiunea lui Macron și mobilizarea resurselor
După inspecția devastării, Macron a făcut o promisiune care multora li s-a părut la acel moment pripită: redeschiderea Notre-Dame pentru vizitatori în termen de cinci ani.
A fost creat un organism public pentru gestionarea lucrărilor, iar un apel pentru strângere de fonduri a adus un răspuns imediat. În total, s-au strâns 846 de milioane de euro, mulți bani provenind de la sponsori mari, dar și de la sute de mii de donatori mici.
Responsabilitatea pentru proiect a fost încredințată generalului Jean-Louis Georgelin, cunoscut pentru abordarea sa directă și eficientă. Acesta a declarat: „Ei sunt obișnuiți să se ocupe de fregate. Acesta este un portavion”.
Georgelin este creditat universal pentru succesul incontestabil al proiectului, dar a decedat într-un accident în Pirinei în august 2023, fiind înlocuit de Philippe Jost.
Impactul asupra meșteșugurilor tradiționale
Aproximativ 2.000 de zidari, tâmplari, restauratori, tinichigii, turnători, experți în artă, sculptori și ingineri au lucrat la proiect, oferind un impuls uriaș artelor și meșteșugurilor franceze.
Multe meserii - cum ar fi cioplirea în piatră - au înregistrat o creștere semnificativă a numărului de ucenici ca urmare a publicității.
„Proiectul Notre Dame a fost echivalentul unei Expoziții Mondiale, în sensul în care a fost o vitrină pentru meșteșugul nostru. Este o superbă vitrină la nivel internațional”, a declarat Pascal Payen-Appenzeller, a cărui asociație promovează competențele tradiționale de construcție.
Decizii de restaurare și controverse
În primele etape ale proiectului, a trebuit luată o decizie cu privire la natura renovării: fie să se recreeze fidel clădirea medievală și modificările neo-gotice din secolul al XIX-lea realizate de arhitectul Eugène Viollet-le-Duc, fie să se folosească oportunitatea pentru a marca edificiul cu o amprentă modernă.
Un apel pentru noi designuri a produs idei neobișnuite, inclusiv un acoperiș de sticlă, un „acoperiș eco” verde, o flacără masivă în loc de turlă și o turlă cu un laser vertical care să se înalțe spre cer.
În fața opoziției experților și a publicului, toate aceste idei au fost abandonate, iar reconstrucția este în esență fidelă originalului - deși cu unele concesii față de materialele moderne și cerințele de siguranță. Grinzile acoperișului, de exemplu, sunt acum protejate cu sprinklere și compartimentări.
Singurul punct de dispută rămas este dorința lui Macron pentru un design modern al vitraliilor în șase capele laterale. Artiștii au trimis propuneri pentru un concurs, dar există o opoziție puternică din partea multor persoane din lumea artei franceze.
Semnificația politică a proiectului
Macron a încercat să facă din renovarea Notre-Dame o temă și un simbol. S-a implicat îndeaproape în proiect și a vizitat catedrala de mai multe ori.
Într-un moment în care situația sa politică este la cel mai scăzut nivel - după alegerile parlamentare dificile din iulie - redeschiderea reprezintă un impuls mult necesar pentru moral.
Unii au criticat decizia lui Macron de a organiza ceremonia de vineri - marcând oficial sfârșitul proiectului - cu o săptămână înainte de redeschiderea formală. Acest lucru înseamnă că primele imagini mult așteptate ale interiorului se vor concentra inevitabil și asupra sa.
Oficialii de la Elysée au subliniat că și catedrala - ca toate clădirile religioase franceze, conform unei legi din 1905 - aparține statului, Biserica Catolică fiind doar „utilizatorul desemnat”, și că fără mobilizarea rapidă a lui Macron, lucrările nu ar fi fost niciodată finalizate atât de repede.
Un insider de la Elysée a declarat: „Acum cinci ani, toată lumea credea că promisiunea președintelui va fi greu de respectat. Astăzi avem dovada nu numai că a fost posibil - ci că a fost, în esență, ceea ce toată lumea își dorea cu ardoare.
Ceea ce oamenii vor vedea [în noua Notre Dame] este splendoarea și forța voinței colective - à la française”.
