Conform sursei citate, cererea de aderare pentru cel mai nou stat din UE ar putea fi analizată separat și nu la pachet cu cele ale României și Bulgariei, așa cum se temeau croații.
Jurnaliștii de la publicația Vecernji List scriu că statul croat a îndeplinit toate cerințele tehnice, iar acum așteaptă o decizie politică unanimă. Aderarea Croației ar putea fi inclusă pe agenda președinției slovene a Consiliului UE, în a doua jumătate a acestui an, mai scrie publicația menționată. Ziarul citează surse diplomatice, care susțin că sunt „prudent optimiste” în privința aderării, șansele Croației fiind „foarte bune”.
Avantajele „neoficiale” ale Croației
Statul aflat pe coasta Mării Adriatice ar avea două avantaje „neoficiale”: nu este situat în apropierea țărilor în care ajung mulți migranți și este mai atractiv pentru turiștii din Vest, care ar dori să treacă granițele mai lejer, fără controale la frontiere. În schimb, România și Bulgaria creează legături terestre directe între Turcia și restul UE, o destinație favorită pentru imigranții ilegali, mai scriu jurnaliștii respectivi.
Premierul Florin Cîțu spunea, în luna februarie, că România ar putea adera la Schengen în acest an, dacă va avea un raport MCV favorabil, iar adoptarea monedei euro ar putea fi făcută în 2024.
Croația a intrat în UE la 1 iulie 2013, în timp ce România și Bulgaria s-au alăturat blocului european la 1 ianuarie 2007. Din cauză că nu-și reformaseră suficient mecanismele de justiție și combatere a corupției, cele două țări au fost puse sub o monitorizare specială.
Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost frecvent invocat pentru blocarea aderării lor la spațiul Schengen. România și Bulgaria au cerut să intre în Schengen în același timp, depunând o candidatură comună, la 24-25 ianuarie 2008.