România a ajuns la un număr de aproape un milion de consumatori ocazionali de droguri, a declarat pentru Libertatea.ro președintele FNA, Gigel Lazăr, citând date ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (n.r. – European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction – EMCDDA).
Președintele FNA e de părere că la dezvoltarea acestui fenomen a contribuit ignorarea prevenției în favoarea unor politici penale coercitive, prin înăsprirea legislației antidrog, inclusiv prin pedepsirea consumatorilor.
Gigel Lazăr spune că atât timp cât Agenția Națională Antidrog (ANA) va funcționa pe lângă Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care e „o instituție de forță”, atunci consumatorii de droguri nu vor avea curajul de a apela la specialiști pentru a primi ajutor.
Libertatea: Cum a evoluat consumul de droguri în România?
Gigel Lazăr: În anul 2008, potrivit EMCDDA, România avea în jur de 1,8% consumatori de droguri ocazionali pe segmentul de vârstă 16-35 de ani, iar în 2019 am ajuns la 16,9%, ceea ce înseamnă undeva între 900.000 și 1.000.000 de consumatori ocazionali de droguri.
– Ce credeți că a dus la creșterea acestui procent?
– Indiferența. A fost vorba de indiferența Administrației Prezidențiale raportat la acest subiect pe care noi îl dezbatem din 2008, apoi poziționarea greșită a Agenției Naționale Antidrog (ANA) în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, situație nemaiîntâlnită în spațiul Uniunii Europene. Aici discutăm de două elemente: partea de combatere a traficului de droguri care aparține unor instituții de forță precum MAI prin BCCO, dar partea de prevenire, evaluare și consiliere nu prea merge la MAI, pentru că niciun părinte n-o să meargă la Ministerul de Interne să i se spună: „sunt comisar-șef de poliție, mă ocup de consilierea copilului dumneavoastră”. Trebuie să fim conștienți și cu privire la ceea ce înseamnă profilul psihologic al poporului român.
– Deci de partea de consiliere spuneți că ar trebui să se ocupe niște ONG-uri?
– Nu neapărat ONG-uri. Trebuie să existe o Agenție Națională Antidrog (ANA), coordonator de politici publice, dar ea trebuie să fie în cadrul unei structuri – dau un exemplu acum – precum Secretariatul General al Guvernului sau ca o componentă subordonată Parlamentului României, pentru că discutăm totuși de o problemă de siguranță națională, sub aspectul traficului și al consumului. Pentru că dacă n-am avea consum, n-am avea nici trafic.
Degeaba tot condamnăm noi și facem tot felul de proiecte legislative, care spre surprinderea mea și trec, în care pedepsim tinerii că dețin în vederea consumului. Deci, noi nu pedepsim în România consumul, dar pedepsim deținerea în vederea consumului. Bun! Atunci vin și eu cu întrebarea: dacă intră toate pedepsele cu executare, cum îi băgăm la pușcărie? Pe rând, în funcție de înălțime, în funcție de numărul de la picior? Pentru că e o problemă destul de dură: la 900.000 de consumatori ocazionali, dacă dețin în vederea consumului propriu și mergem pe legislație, trebuie băgați la pușcărie.
– Am văzut foarte multe procese având ca obiect renunțarea la urmărirea penală cu privire la consumatori…
– Acum, ca urmare a modificărilor legislative, nu se mai poate renunța. Acum două luni a fost o propunere legislativă care a fost adoptată și am înțeles că mai există una adoptată tacit de Senat și va trece la Camera Deputaților. Câte propuneri legislative de genul acesta ați văzut în ultimele luni? Cred că cel puțin 7 sau 8. Bun, nu se face totuși o politică unitară?
Deținerea în vederea consumului propriu se pedepsește cu închisoarea, nu mai există posibilitatea de a primi cu suspendare. Practic, toți consumatorii ar putea ajunge în pușcărie. Pe noi pur și simplu ne-a șocat lucrul ăsta, pentru că ne întrebam cum vor face lucrul ăsta. Complexitatea unui caz de consum este foarte mare. Până nu ajungem la rădăcina motivației pentru care un tânăr a devenit consumator nu vom înțelege niciodată, de fapt, ce s-a întâmplat cu el. Lucrurile nu sunt așa de simple: influența grupului, teribilism și așa mai departe.
Ceea ceea ce eu nu am înțeles și nu voi înțelege niciodată e de unde rezistența asta de a nu se înțelege că ANA nu are ce să caute pe prevenire, evaluare, consiliere și alternative, respectiv tratament, atâta timp cât e la un minister de forță. Câtă vreme vom ține Agenția la un minister de forță, consumul va crește vertiginos.
– Consumatorii nu vor apela la ANA pentru că nu vor avea încredere, spuneți dumneavoastră.
– Da, aici e problema cea mai mare. Nu neapărat că acei oameni n-ar fi specialiști sau nu ar fi de bună credință…
– Dar le e teamă consumatorilor să apeleze la ANA și să primească ajutor?
– Absolut. Și mai este un aspect. Strategia Națională Antidrog și planul de acțiune nu sunt aplicate de aproape 16 ani. Ele sunt doar niște documente fără valoare. Deși au fost adoptate prin Hotărâre de Guvern, nicio autoritate publică – centrală sau locală – nu aplică strategia. Și atunci ne întrebăm de ce s-a ajuns la nivelul ăsta? Gândiți-vă că din 2008 până în 2024 pentru prevenire s-au alocat undeva la 100.000 de euro la nivel național.
– Este foarte puțin?
– Este nerelevant. Dacă nu investim în prevenire, dacă nu investim în alternative sau în conștientizarea tinerilor… Mai este un aspect. Toată lumea se duce în școală, cu mâinile în buzunar: hai să le vorbim copiilor despre ce produc drogurile. Nu! Acel copil, după alte 6-7 ore de curs, este plictisit și de colegul din stânga și de profesor și așa mai departe. Cele mai performante programe sunt cele extrașcolare și extracurriculare. Bineînțeles, adaptate pe profilul psihologic al tânărului din secolul XXI. Asta nu înțelege nici Guvernul României, nici Agenția Națională Antidrog. Acolo vorbim de niște posturi călduțe unde nu faci nimic și iei salariu de zeci de mii de lei.
– Deci spuneți că soluția ar fi mutarea ANA.
– Agenția ar trebui să funcționeze în alt sistem, nu la MAI. Ăsta e și motivul pentru care s-a ajuns la nivelul ăsta de consum.
– Credeți că va evolua în continuare consumul?
– Cu siguranță, da. (…) Știți cum e: atâția ani de zile nu te-a interesat despre antidrog, deși aveai toate sesizările făcute de noi. Chiar mai mult, într-o anumită situație ni s-a spus că analizele noastre sunt pentru talk-show-urile de televiziune și nu reprezintă o realitate. Bineînțeles că le-am răspuns: Cum era cu talk-show-urile de televiziune, când vă învederam că o să se ajungă la nivelul ăsta de consum? Bineînțeles că n-a mai răspuns nimeni.
Modificările aduse legii privind combaterea consumului de droguri
Pe data de 31 mai 2024 a apărut în Monitorul Oficial o normă de modificare a Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Potrivit art. 4 din Legea 143/2000:
- Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
- Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
În cazul consumatorilor de droguri, procurorii aveau posibilitatea renunțării la urmărirea penală.
Potrivit disp. art. 318 Cod procedură penală, „în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei”.
„Interesul public” se analizează în raport de mai multe aspecte, printre care și „existenţa unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii”.
După modificarea legislației prin Legea 172 din 31 mai 2024, procurorii nu mai pot renunța la urmărirea penală în cazul persoanelor depistate că dețin droguri în vederea consumului propriu.
În schimb, anchetatorii vor face demersuri pentru înscrierea consumatorului într-un program de reabilitare, iar în funcție de rezultate un judecător va aprecia dacă respectivul consumator va beneficia de amânarea pedepsei sau, dimpotrivă, de executarea ei.
Succesiunea articolelor din Legea 143/2000 este următoarea:
- Articolul 18: În cazul în care un consumator este condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unei alte infracțiuni decât cele prevăzute la art. 4, instanța poate dispune includerea acestuia într-un program terapeutic derulat în sistemul penitenciar.
- Articolul 19: (1) În cazul săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 4, procurorul poate dispune, atunci când apreciază necesar pentru soluționarea cauzei, evaluarea consumatorului în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri, în raport cu circumstanțele personale ale consumatorului și cu împrejurările concrete în care a fost comisă fapta și dacă acesta nu se află în mod voluntar inclus într-un astfel de circuit integrat de asistență.
- Articolul 20: (1) Dacă, până în momentul pronunțării hotărârii, inculpatul menționat la art. 19 respectă protocolul programului integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri, instanța de judecată poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei. (2) Nerespectarea, pe durata termenului de supraveghere, a programului integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri atrage în mod corespunzător aplicarea dispozițiilor art. 88 alin. (1) din Codul penal.
Potrivit art. 88, alin 1 Cod penal, „dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei”.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
ulisev2 • 02.07.2024, 16:06
Decriminalizarea posesiei si legalizarea controlata este singura metoda de a combate adictia, abuzul si dependenta de droguri. Pedepsele medievale din prezent pentru consum si trafic exacerbeaza răul provocat de depedenta de droguri. Prin istoria "Razboiului împotriva drogurilor" din SUA si Occident. Prohibitia drogurilor s-a demonstrat ca Nu functioneaza. Persoanele adulte care consuma ocazional droguri nu sunt doar tinerii ci si oameni mai in varsta trecuti de 40, 50, 60 si care culmea! au servicii, familii ,functionali si sunt integrati. Sa bagi la puscarie o asemenea persoana productiva e ca si cum societatea se împusca in picior. La festivaluri in loc sa asmutim Politia cu câinii pe tineri mai bine statul ar finanta centre de testare a puritatii substantei si de informare asupra consumului in siguranta. Un tânar speriat de Politie care e pe cale sa fie prins poate inghiti intreaga cantitate care o are asupra lui si sa moara de la supradoza.
Sfantul_Cuvios_Pafnutie • 02.07.2024, 18:46
ulisev2 • 02.07.2024, 16:06
Decriminalizarea posesiei si legalizarea controlata este singura metoda de a combate adictia, abuzul si dependenta de droguri. Pedepsele medievale din prezent pentru consum si trafic exacerbeaza răul provocat de depedenta de droguri. Prin istoria "Razboiului împotriva drogurilor" din SUA si Occident. Prohibitia drogurilor s-a demonstrat ca Nu functioneaza. Persoanele adulte care consuma ocazional droguri nu sunt doar tinerii ci si oameni mai in varsta trecuti de 40, 50, 60 si care culmea! au servicii, familii ,functionali si sunt integrati. Sa bagi la puscarie o asemenea persoana productiva e ca si cum societatea se împusca in picior. La festivaluri in loc sa asmutim Politia cu câinii pe tineri mai bine statul ar finanta centre de testare a puritatii substantei si de informare asupra consumului in siguranta. Un tânar speriat de Politie care e pe cale sa fie prins poate inghiti intreaga cantitate care o are asupra lui si sa moara de la supradoza.
Zici tu că asta e singura soluţie, ÎNCURAJAREA consumului? Îmi place că nu vorbești nicio clipă despre educație, descurajare, prezentarea riscurilor, reducerea consumului, doar să-i (să vă?) ajutăm. Auzi, nu vrei și să subvenționăm drogurile? Punem un nou impozit (putem să-i zicem taxa pe fraieri/no liferi), să plătim pentru plăcerile altora. Şi da, uite ce bine a mers în SUA acolo unde au aplicat exact mizeriile astea, cu oameni drogându-se ziua-n amiaza mare pe stradă. Cu asta societatea nu s-a împușcat deloc în picior, nu? Că doar și ăia sunt membri productivi.
TZTZ • 02.07.2024, 10:23
Toate lumea stie ca drogurile sunt un pericol social si de sanatate. Nu trebuie cine stie cate agentii de prevenire. Iar din nou principala prevenire trebuie sa vina din familie. Parintii trebuie sa se ingrijeasca de copilul lor nu numai din punct de vedere educatie, dar si ce face in timpul liber, anturajul, samd. Este usor sa dam vine pe stat cand pana la urma asistam al o degenerare a conceptului de familie si responsabilitati. Iar acest lucru este valabil si pentru familiile sarace si mai putin educate, dar si pentru cele avute, dar tributare conceptelor moderne de "parenting". P.S. Acum 50 de ani daca intrebai parintii ce isi doresc pentru copii lor raspunsul era: sa fie sanatos, sa invete si sa fie respectuos cu cei din jur. Acum daca intrebi parintii ce isi doresc este un singur raspuns: eu doresc ca copilul meu sa fie fericit...iar daca copilul intelege ca scopul in viata al parintelui este sa il faca fericit pe el - in sensul dorit de el - atunci "sky is the limit..."
Inginer • 02.07.2024, 10:13
Mă îndoiesc că ANA nu funcţionează doar pentru că e în subordinea MAI. La urma urmei, în subordinea MAI sunt n instituţii şi nu toate sunt cu comisari şi poliţai. Dar, na, când legile le fac unii rupţi de realitate, la asta se ajunge. A, da, poate ar trebui şi o modificare a listei de "droguri". De exemplu, nicotina nu e drog, dar marijuana e.