Cum a explicat România operațiunea din Marea Egee în urma căreia o navă a Poliției de Frontieră a fost acuzată că a împins migranții înapoi spre mare

Comentariile Ministerului Afacerilor Interne din România au fost făcute într-o scrisoare de cinci pagini trimisă, în noiembrie anul trecut, șefului Frontex, Fabrice Leggeri, document consultat de EUobserver, luni, 22 februarie.

Autoritățile române susțin că „nu au efectuat sau observat” niciun fel de acțiuni de pushback-uri în timpul manevrelor surprinse în imaginile video.

Pushback este o manevră utilizată pentru prevenirea forțată a solicitanților de azil să intre pe teritoriul UE. Acțiunea este ilegală în conformitate cu legislația UE și cea internațională.

O navă aparținând Poliției române de Frontieră, care participă în mod frecvent la misiuni de patrulare pe mare sub egida Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), la granița Greciei cu Turcia, a fost filmată în timpul unor manevre ce par să încalce flagrant legislația internațională.

Frontex a negat mereu că ar fi implicată sau că ar avea cunoștință despre asemenea practici, de care au fost acuzați în special grănicerii greci.

Responsabilitate pasată comandamentului grec

De altfel, în răspunsul adresat Frontex, autoritățile română pasează responsabilitatea acțiunii din Marea Egee către comandamentul grec și invocă prevederile referitoare la contrabanda cu migranți din regulamentul UE 656/2014, care permite posibilitatea de a ordona „unei nave să își schimbe cursul în afara sau către o altă destinație decât marea teritorială”.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

De asemenea, legea europeană include posibilități de „escortare a navei sau așteptare în apropiere” până când aceasta își schimbă cursul, argumentează polițiștii români.

Aceștia mai spun că sunt necesare reguli mai clare și pledează pentru acordarea unui rol sporit unui ofițer special pentru drepturile omului din partea Frontex, cu scopul de a ajuta la monitorizarea viitoarelor misiuni.

Această apărare pare să indice un defect mai larg în cadrul sistemului creat de UE, care este apoi utilizat de autoritățile naționale pentru a ține migranții la distanță, scrie EUobserver.

Acțiunea, pas cu pas

Reprezentanții Ministerului de Interne descriu, pas cu pas, versiunea lor asupra incidentului în care a fost implicată nava MAI 1102 – Poseidon, una dintre cele două nave cu care România participă la misiuni de patrulare pe mare sub egida UE:

• au detectat o ambarcațiune care se îndrepta spre apele grecești;
• un ofițer grec aflat la bordul MAI 1102 a transmis informațiile către un centru de coordonare;
• în așteptarea unor instrucțiuni suplimentare, MAI 1102 spune că „a efectuat o monitorizare permanentă” a bărcii de cauciuc, așa cum este subliniat în normele UE;
• apoi navei românești i s-a cerut să părăsească vecinătatea odată cu sosirea pazei de coastă grecești.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În schimb, nava românească este văzută trecând cu viteză mare în apropiere de ambarcațiunea migranților, generând valuri care ar putea prezenta riscuri grave pentru cei aflați la bordul bărcii de cauciuc.

Nava românească, invizibilă pe radare

Autoritățile române recunosc totodată că nava și-a trecut sistemul de identificare automată în modul invizibil. Ceea ce înseamnă că accesul la poziția sa nu era public, ci era permis doar „utilizatorilor acreditați”.

În trecut, Frontex a susținut că nu are astfel de informații atunci când a fost chestionată referitor la secretizarea poziției pentru radarele publice.

13 cazuri de pushback anchetate la Frontex

Consiliul de administrație al Frontex verifică 13 posibile acțiuni de pushback care implică agenția.

Consiliul este compus din reprezentanți ai polițiilor federale, ministerelor de interne și ai altor autorități similare din fiecare stat membru. De asemenea, Comisia Europeană are reprezentanți în consiliul Frontex.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Șeful Frontex, audiat cu ușile închise în Parlamentul European

Fabrice Leggeri, șeful Frontex, a fost chemat, luni, la Parlamentul European pentru a informa europarlamentarii într-o sesiune închisă publicului.

A fost prezent și comisarul UE pentru afaceri interne Ylva Johansson.

Potrivit informațiilor EUobserver, discuțiile s-au axat pe lobby, retrageri, recrutarea ofițerilor pentru drepturile fundamentale și o anchetă efectuată de biroul UE antifraudă Olaf.

O sursă din briefing susține că Leggeri a respins majoritatea acuzațiilor și a arătat că în 8 din cele 13 acțiuni de pushback investigate până la acest moment au fost eliminate suspiciunile de violare a legislației.

Foto: politiadefrontiera.ro

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro