Cum afli ce fel de iubit vei avea, în funcție de oul ales de Paște!

La saşi, pomul de Crăciun are un corespondent şi de Paşti. În casele bistriţenii lor de origine săsească, la fel ca şi în casele nemţilor adevăraţi din Germania şi Austria este deja obişnuit să vezi copac împodobit festiv de Paşte. Saşii numesc pomul împodobit cu ouă roşii Osterstrauss, care în traducere înseamnă buchet de Paşte. Crenguţele pe care se pun ouăle erau din arbuşti ornamentali, erau legate cu panglică colorată şi apoi puse ouăle încondeiate.
Pentru că este din ce în ce mai greu să găseşti o astfel de crenguţe, pomul de Paşte este format acum din crenguţe înmugurite de salcie sau de salcâm tăiate la aceeaşi dimensiune şi aranjate într-o vază. Pe aceste crenguţe se aşează ouăle de Paşti care au fost golite de conţinut şi vopsite cu grija. În ultimii ani, în copacul de Paşte se adaugă şi alte decoraţiuni cum ar fi iepuraşi, fluturi, puişori sau alte simboluri ale primăverii.
Odată împodobit, pomul este aşezat încăperea care vor fi primiţi musafiri în cele trei zile de sărbătoare. Pomul de Paşte este perceput ca un singur simbol al comuniunii şi bucuriei în timp ce oul simbolizează viaţa, motiv pentru care în variante mai mici pomul de Paşte poate fi confecţionat şi aşezat în centrul mesei căreia se aduna familia pentru a mânca de Paşte.
În trecut, în Săptămâna Mare, în comunitatea săsească era interzis orice zgomot, chiar şi clopotele bisericilor tăceau deoarece se considera că sunt aducătoare de grindină şi furtuni şi ar strica recolta de pe timpul verii. Nemţii trăiau cu credinţa că fetele de măritat care găseau flori galbene de ciuboţica cucului urmează să se căsătorească în acel an cu alesul inimii, iar băieţii îşi făceau fluiere din crengi de alun crezând că sunetul lor alungă vrăjitoarele.
Chiar dacă în comunităţile săseşti din cele şapte cetăţi din Transilvania saşii respectau cu sfinţenie tradiţiile, cele mai frumoase ouă de Paşte erau cele făcute în zona Bistriţei deoarece acestea erau ornate cu flori, spice de grâu, frunze de viţă de vie sau erau scrise diferite zicale pe care fecioarele dăruiau iubitelor. Cu această ocazie fetele de măritat aveau prilejul să îşi aleagă logodnicul în funcţie de frumuseţea oului primit.
În duminica Paştilor după slujba religioasă fiecare petrecea în familie. Ziua începea dimineaţa la 6:00 când fanfara vestea învierea mântuitorului urma liturghia de dimineaţă care se încheia cu ritualul ouălor de sfinţire a ouălor a mâncării şi vinului. De Paşte copiii primeau câte un ou şi turtă dulce în formă de iepuraş sau inimioară, momentul cel mai aşteptat pentru copiii fiind acela de căutare în grădină a ouălor vopsite şi a dulciurilor ascunse cine ştie pe unde. Căutatul ouălor de Paşte se menţine şi astăzi în unele sate din Bistriţa-Năsăud, bunicii ţinând cu orice preţ ca micuţii să respecte tradiţia şi moştenirea săsească însă clasicele ouă roşii au fost înlocuite cu cele de ciocolată.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE