Cum ajung vocile cetățenilor în deciziile UE. Ada-Maria Ileana, tânăra chemată la Panelul Cetățenilor Europeni din Bruxelles: „Tinerii sunt cei care vor beneficia cel mai mult de o Uniune pregătită pentru crize”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ada-Maria Ileana (28 de ani), originară din București, se numără printre românii implicați direct într-unul dintre cele mai ambițioase exerciții de democrație participativă derulate la nivelul Uniunii Europene. Ea a fost selectată de Comisia Europeana, în calitate de creator de conținut să participe la Panelul Cetățenilor Europeni, la dezbaterea privind modul în care Europa se poate pregăti mai bine pentru crizele viitorului.
Cuprins:
Libertatea a stat de vorbă cu Ada-Maria Ileana despre implicarea cetățenilor în deciziile Uniunii Europene și despre modul în care vocile oamenilor pot ajunge să influențeze politicile de la Bruxelles, în cadrul Panelului Cetățenilor Europeni.
Rolul Panelului Cetățenilor Europeni
Libertatea: Care este rolul Panelului Cetățenilor Europeni și cum decurge acest proces?
Ada-Maria Ileana: Rolul panelului este de a aduce vocea cetățenilor direct în procesul decizional al Uniunii Europene.
Pentru această ediție, discuția se concentrează pe „Preparedness Union Strategy”, Strategia adoptată de UE în martie 2025, despre cum construim o Europă rezilientă în fața viitoarelor posibile șocuri majore (dezastre climatice, crize geopolitice, pandemii, atacuri hibride sau dezinformare masivă). Ideea de bază este că guvernele și instituțiile nu pot gestiona singure crizele complexe, motiv pentru care responsabilitatea trebuie împărtășită.
Procesul este împărțit în trei etape de deliberare (desfășurate între martie și mai 2026), trecând de la concepte generale la recomandări politice concrete:
- Sesiunea 1 (Fizic la Bruxelles, 20-22 martie) - Sesiunea introductivă (unde am fost și eu prezentă)
Cetățenilor li s-a prezentat tabloul general al conceptului de „Preparedness” de către experți și reprezentanți ai Comisiei (precum Comisarul Hadja Lahbib). A fost etapa de brainstorming, în care s-au conturat primele idei.
- Sesiunea 2 (Online, 24-26 aprilie) - Sesiune de lucru aplicat. Cetățenii au fost împărțiți pe grupuri de lucru tematice. Aici s-a aprofundat discuția și a început procesul efectiv de elaborare și structurare a recomandărilor.
- Sesiunea 3 (Fizic la Bruxelles, 22-24 mai) - Sesiunea decizională: Urmează luna viitoare, când mă întorc și eu la Bruxelles. Este momentul în care se vor trage concluziile finale, iar cetățenii vor vota recomandările oficiale. Acestea vor fi predate Comisiei Europene pentru a ghida viitoarele decizii.
Vocea tinerilor în Europa
- Ai studiat politici publice la University College London. Cum vezi implicarea tinerilor în procesele decizionale europene?
- Backgroundul în științe politice m-a ajutat să înțeleg arhitectura instituțională, dar munca mea de zi cu zi în mediul online se concentrează tocmai pe „traducerea” acestor mecanisme și pe încurajarea participării politice.
Când vorbim despre inițiative precum European Citizens’ Panel, este esențial să înțelegem că nu e doar o „excursie la Bruxelles”, ci un instrument democratic absolut unic în lume. Deși cei 150 de cetățeni sunt aleși aleatoriu pentru a reflecta diversitatea UE, tinerii (16-25 de ani) sunt deliberat supra-reprezentați, ocupând o treime din locuri. Asta nu înseamnă că nu este extrem de importantă prezența celorlalte generații. Din contră, schimbul de experiențe este vital, dar recunoaște un fapt clar: noi suntem viitorul și noi vom trăi cel mai mult cu consecințele deciziilor luate azi.
Tinerii sunt cei care vor beneficia cel mai mult de o Uniune pregătită pentru crize. Nu știm exact ce șocuri ne rezervă următoarele decenii, dar pandemia de COVID-19 ne-a arătat deja ce înseamnă să fii luat prin surprindere de o criză majoră. În plus, astăzi ne confruntăm cu un nivel fără precedent de dezinformare și cu o tehnologie AI care face uneori aproape imposibilă distincția dintre fals și realitate.
Implicarea cetățenilor direct la firul ierbii este incredibil de utilă, pentru că, realist vorbind, aparatul birocratic de la Bruxelles nu are cum să cunoască toate vulnerabilitățile din fiecare colț al Europei. Pentru ca Strategia de Crisis Preparedness să nu fie doar un document pe hârtie, ci un plan care se poate implementa eficient la nivel de comunitate și care poate salva vieți, e nevoie de vocile oamenilor.
Faptul că pot documenta și arăta acest proces din interior este o oportunitate extraordinară. Dar aș vrea să subliniez ceva important: nu trebuie să fii printre cei 150 de oameni aleși la sorți ca să contezi. Comisia Europeană are o platformă de dezbatere online deschisă absolut tuturor cetățenilor. Oricine poate intra și lăsa recomandări, iar eu încurajez pe toată lumea să nu rateze această șansă de a se face auzită.
- Crezi că astfel de inițiative chiar influențează deciziile UE?
- Răspunsul scurt este: absolut. Iar argumentele mele sunt cât se poate de pragmatice.
În primul rând, trebuie să ne uităm la dimensiunea logistică și financiară. Vorbim despre 150 de cetățeni din 27 de state membre, aduși de două ori fizic la Bruxelles (cu zboruri, cazări, mese asigurate), plus toată infrastructura pentru sesiunile online, zeci de translatori pentru interpretare simultană în toate limbile oficiale, experți și facilitatori. Realist vorbind, nimeni nu s-ar obosi să consume atâtea resurse, timp și energie doar pentru o simplă operațiune de PR. Efortul din spate este monumental tocmai pentru că rezultatul contează.
În al doilea rând, sistemul de selecție. Da, alegerea este aleatorie, dar se bazează pe criterii stricte de reprezentativitate. Iar un detaliu fascinant și esențial este că printre criterii se numără și atitudinea față de Uniunea Europeană. Acolo sunt prezenți (și nu puțini) cetățeni care sunt neîncrezători sau chiar deschis critici/ostili față de UE. Dacă instituțiile europene ar fi vrut doar o validare de fațadă, ar fi ales doar proeuropeni. Dar tocmai pentru că vor să înțeleagă unde greșesc și ce nevoi reale există, au adus criticii la masa deciziilor.
Chiar dacă, tehnic vorbind, nu absolut orice recomandare propusă se va regăsi literă cu literă într-o viitoare directivă, spiritul și direcția date de acești oameni modelează clar deciziile.
Pentru mine, este absolut impresionant nivelul de deschidere. Unde, în ce alt loc din lume, la un nivel instituțional atât de înalt, se mai face un efort real de a-l invita pe omul de rând dintr-un sat îndepărtat să-și spună părerea direct decidenților? Am întâlnit la Bruxelles români care nici măcar nu zburaseră cu avionul până la acest Panel. Faptul că vocea lor este ascultată în aceeași măsură cu a experților de top este dovada vie că democrația europeană caută să se adapteze și să asculte realitatea din teren.
Temele de interes public dezbătute la Panel
- Care au fost subiectele dezbătute?
- Subiectul central a fost pregătirea pentru situații de criză, o temă care a devenit extrem de urgentă în contextul geopolitic actual. Discuțiile au fost extrem de aplicate, cetățenii fiind împărțiți pe grupuri tematice pentru a acoperi toate unghiurile unei crize moderne.
Iată câteva dintre direcțiile principale pe care s-a lucrat:
- Securitate și geopolitică: S-a discutat intens despre impactul conflictelor din Ucraina și Iran asupra siguranței noastre și despre cum putem asigura continuitatea resurselor esențiale.
- Sănătate și rezerve strategice: Experiența pandemiei a lăsat urme adânci, așa că s-a dezbătut cum putem evita crizele de medicamente și materiale sanitare prin crearea unor stocuri strategice la nivel european.
- Dezinformarea și comunicarea de criză: Aceasta a fost o temă recurentă. S-a discutat despre cât de vital este ca autoritățile să comunice transparent și rapid pentru a contracara fake news-ul, care în timp de criză poate costa vieți. De asemenea, s-a vorbit despre rolul AI în propagarea dezinformării.
- Schimbări climatice: Inundațiile, incendiile și cutremurele sunt tot mai frecvente. Cetățenii au cerut protocoale de răspuns rapid și o mai bună coordonare a echipelor de intervenție.
- Echitate socială în situații de urgență: Un punct foarte important a fost protejarea celor vulnerabili. S-a discutat despre siguranța persoanelor cu dizabilități în timpul evacuărilor și despre o problemă adesea ignorată: creșterea violenței domestice în perioadele de criză.
- Reziliența financiară: S-a recunoscut faptul că majoritatea cetățenilor nu sunt pregătiți financiar pentru un șoc (nu au fonduri de urgență), iar panelul a căutat soluții pentru ca statul și Uniunea să sprijine reziliența economică a fiecărei gospodării.
Mi-a rămas întipărită în minte o idee formulată de una dintre expertele invitate să le vorbească cetățenilor. Ea a explicat un fenomen psihologic și social fascinant: la începutul absolut oricărei crize, există o fereastră scurtă de timp în care oamenii simt un val puternic de solidaritate și își doresc instinctiv să ajute. Acela este momentul-cheie. Atunci trebuie să intervină autoritățile, nu doar cu măsuri tehnice și interdicții, ci exact cu instrumente pentru a capta, canaliza și încuraja această dorință de întrajutorare. Dacă autoritățile ratează acel moment, panica, dezinformarea și individualismul preiau controlul.
A doua lecție, strâns legată de prima, vine din însăși dinamica de lucru a acestui Panel. Am văzut oameni provenind din medii diametral opuse, cu venituri, vârste și convingeri complet diferite, stând la aceeași masă și găsind soluții comune. Experiența mi-a reconfirmat că, deși în viața de zi cu zi trăim adesea în bule separate, gestionarea unei crize nu este un sport individual. Indiferent cine suntem, trecerea cu bine printr-un șoc major necesită implicarea fiecăruia dintre noi. Împreună suntem, la modul cel mai pragmatic și concret, mult mai puternici.
Sesiunea online care abia s-a încheiat a fost una de lucru aplicat, în care grupurile de cetățeni au transformat brainstormingul din prima etapă în drafturi de recomandări.
Chiar dacă sunt familiarizată cu modul în care funcționează instituțiile UE, experiența panelului a fost cu adevărat impresionantă. A fost prima mea vizită „de lucru” la Comisia Europeană și a fost extraordinar să văd pe viu toată această desfășurare de forțe.
Totuși, trebuie să recunosc că cea mai fascinantă parte a fost interacțiunea cu cetățenii. Am avut libertatea să discut deschis cu ei și a fost o reală bucurie să le ascult poveștile. Până la urmă, poate fi cât se poate de straniu să primești o scrisoare oficială sau să îți bată cineva la ușă din partea Comisiei Europene pentru a-ți spune: „Avem nevoie de vocea ta la Bruxelles”. Nu e genul de mesaj pe care să-l primești în fiecare zi!
M-am bucurat enorm să văd entuziasmul lor autentic. Mă așteptam poate la o reținere inițială, dar am fost surprinsă să văd că, încă din prima sesiune, oamenii au avut curajul să ia cuvântul, să intervină și să ceară clarificări. Asta mi-a demonstrat un lucru esențial: atunci când le oferi oamenilor un cadru real în care să fie ascultați și le arăți că părerea lor contează cu adevărat, ei sunt mai mult decât pregătiți să se implice civic.
Confruntarea ideilor și provocările comunicării
- Au existat tensiuni sau momente în care dialogul a devenit dificil? Ai simțit că oamenii au viziuni diferite?
- Răspunsul este categoric da. Iar acesta este un semn că panelul funcționează. Având în vedere că printre criterii a fost și includerea unor cetățeni cu viziuni eurosceptice, era firesc să apară opinii puternic divergente.
De altfel, tensiunea s-a simțit chiar din start. Prima întrebare din prima sesiune plenară a fost una extrem de tăioasă, adresată direct comisarului european Hadja Lahbib: „Când o să vă cereți scuze pentru că ne-ați ținut în case în pandemie?”. A fost un moment încărcat, dar modul în care a fost gestionat mi s-a părut o lecție excelentă de diplomație. Comisarul nu a adoptat o atitudine defensivă, ci a validat sentimentul de frustrare al oamenilor și dreptul lor de a-și apăra libertățile individuale. Imediat după aceea, a punctat cu fermitate realitatea dură a politicilor publice: în situații de urgență critică, prioritatea absolută a autorităților rămâne salvarea vieților umane.
Acest moment mi-a confirmat o realitate pe care o văd adesea: valurile masive de dezinformare din ultimii ani au înrăit mulți oameni și au creat o falie între cetățeni și instituțiile europene.
Lecția pe care ar trebui să o extragem de aici este că nu trebuie sub nicio formă să ignorăm sau să ridiculizăm aceste poziții. Trebuie să stăm la masă cu oamenii și să le răspundem cu blândețe, empatie și pe înțelesul lor. Este evident că Uniunea Europeană mai are mult de recuperat la capitolul comunicare, dar faptul că a creat acest spațiu în care euroscepticii pot să ceară socoteală comisarilor europeni față în față arată o dorință reală de a repara această fractură.
I0SIF.26 08.05.2026, 19:59
Uniunea Europeană, o idee frumoasă care a sfârșit prin a deveni cloaca planetei, un lagăr de experimente sociale în aer liber.