Studiu: Cum să conviețuim cu animalele sălbatice. Ce spun românii despre interacțiunea cu urșii 

Studiul a fost realizat pe același principiu, mai exact pe un eșantion național reprezentativ de 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, din mediul urban și rural suburban.

Unde au văzut românii un urs de aproape

Studiul arată că majoritatea românilor au văzut cel puțin o dată un urs de aproape, 60% în septembrie 2025 față de 63% în aprilie 2025. Cele mai multe întâlniri au avut loc în spații controlate, precum grădini zoologice sau sanctuare (37-38%), dar și pe șosele, în special pe Transfăgărășan și în zona Văii Prahovei. Orașul Brașov și județele Harghita, Covasna și Mureș apar, de asemenea, printre locurile frecvente de întâlnire, în timp ce doar o mică parte dintre respondenți au spus că au văzut urși în sălbăticie sau pe poteci montane.

Cum s-au comportat urșii la întâlnirile cu oamenii

Datele arată că, în majoritatea cazurilor, urșii se comportă pașnic la întâlnirea cu oamenii, fie îi ignoră (34% în septembrie, 32% în aprilie), fie se retrag fără incidente (18% și 17%). Situațiile cu potențial de conflict apar atunci când animalele se apropie în căutare de hrană (7-10%) sau din curiozitate (6-8%). Comportamentele agresive sunt extrem de rare, mai exact 1%. În ansamblu, studiul confirmă că riscul real de atac este foarte scăzut, însă interacțiunile provocate de hrănirea urșilor sau de apropierea necontrolată rămân principalele probleme.

Cum reacționează românii la întâlnirea cu ursoaica și puii

Atunci când se întâlnesc cu o ursoaică și puii ei, cei mai mulți români spun că ar reacționa corect, alegând să se retragă în liniște și cu spatele (53% în septembrie, 48% în aprilie). O altă parte ar rămâne pe loc (12-13%) sau ar încerca să se prefacă morți (8-10%). Totuși, există și reacții nepotrivite, întrucât aproape unul din cinci respondenți ar face gălăgie pentru a speria animalul (15-19%), iar un mic procent ar folosi spray antiurs (4-7%). Situațiile riscante, precum eliberarea câinelui, aruncarea de mâncare sau fotografierea ursului, rămân rare, dar arată că nu toți oamenii știu care este comportamentul sigur într-un astfel de context.

Specialiștii, principala sursă de încredere pentru informații despre animalele sălbatice

Graficul despre sursele de încredere arată că românii se bazează în primul rând pe specialiști, cercetători, biologi sau etologi atunci când vine vorba de informații despre urși și alte animale sălbatice (57% în septembrie, 56% în aprilie). Pe locul doi se află administratorii fondurilor de vânătoare (37-39%), urmați de Ministerul Mediului (24-25%). ONG-urile și membrii familiei sau prietenii sunt menționați mai rar (15-18%), iar presa, fie națională, inspiră încredere doar pentru aproximativ 9-11% dintre respondenți. Surprinzător, influencerii, liderii politici sau chiar prim-ministrul se află la coada clasamentului, cu procente foarte mici. Aceste rezultate confirmă că oamenii caută în primul rând părerea științifică și instituțională, nu opinii din spațiul public sau politic.

Românii folosesc zilnic rețelele sociale, dar au puțină încredere în ele

Deși românii petrec zilnic timp pe rețelele sociale, în special pe Facebook (73%), WhatsApp (71%) și YouTube (59%), nivelul de încredere în aceste platforme este mult mai redus. Doar 18-19% declară că au cea mai mare încredere în Facebook sau WhatsApp, iar în cazul YouTube, procentul coboară la 15%. TikTok și Instagram, folosite zilnic de aproape jumătate dintre respondenți, inspiră încredere doar pentru 7% dintre aceștia. În plus, 26% dintre români afirmă că nu au încredere în nicio rețea socială.

RO-Alert și știrile alimentează teama

Conform studiului, nu întâlnirile directe cu animalele sălbatice provoacă și cea mai mare teamă românilor, ci mesajele și relatările din mass-media. Doar 12% dintre respondenți spun că se simt terorizați de urși sau lupi, însă dintre aceștia, o treime indică mesajele RO-Alert drept principala sursă de panică, iar alți 22-25% menționează știrile din mass-media. Mesajele autorităților contribuie și ele la acest sentiment (13-15%), în timp ce experiențele reale cu urșii sau lupii contează mai puțin (18-24%). 

Diferența de percepție dintre publicul larg și cei speriați

Pentru publicul larg, imaginea proiectată de mass-media este mai degrabă negativă, 40% (septembrie) – 43% (aprilie) considerând asta, în timp ce 24-28% o văd extrem de negativă. În schimb, atunci când sunt întrebați despre propria lor părere, oamenii sunt mai echilibrați, deoarece 33-30% au o percepție pozitivă, iar 36-39% neutră. Doar o minoritate îi văd pe urși și lupi într-o lumină extrem de negativă (5-6%).

La polul opus, în rândul celor 12% care se simt terorizați de aceste animale, imaginea este mult mai sumbră. Pentru ei, atât mass-media (28-33% extrem de negativ), cât și opinia personală (18-19% extrem de negativ, 22-36% mai degrabă negativ) conturează o percepție predominant negativă. Astfel, se confirmă că nivelul de frică influențează direct modul în care urșii și lupii sunt priviți, diferența dintre cei care se tem și restul populației fiind semnificativă.

Aproape toți românii recunosc importanța animalelor sălbatice în ecosistem

Indiferent de percepțiile asupra riscurilor, românii sunt aproape unanim de acord că animalele sălbatice joacă un rol esențial în ecosistem. În aprilie 2025, 87% considerau că urșii, lupii și alte specii sunt importante pentru natură, iar în septembrie procentul a rămas la fel de ridicat, cu o mică scădere la 86%. Chiar și printre cei care se declară terorizați de aceste animale, peste șapte din zece (71-73%) le recunosc importanța. Diferențele se văd mai ales în categoriile minoritare, întrucât proporția celor care nu le văd niciun rost a scăzut de la 6% în aprilie la 4% în septembrie, iar procentul celor care nu s-au gândit la acest subiect rămâne aproape constant (7-8%).

Impactul dispariției animalelor sălbatice

Datele arată că majoritatea românilor cred că dispariția animalelor sălbatice ar afecta negativ calitatea vieții oamenilor: 64% în aprilie și 60% în septembrie 2025. O mică parte consideră că nu ar exista niciun impact (8-10%) sau chiar că efectul ar fi pozitiv (10-11%). Diferențele devin interesante atunci când privim doar la cei care se simt terorizați de urși sau lupi. În acest grup, doar 41-42% cred că dispariția ar avea efecte negative, în timp ce proporția celor care o văd ca pe un lucru bun este mult mai mare (23-28%). Totuși, chiar și printre cei temători, există o parte importantă (13-17%) care consideră că dispariția animalelor nu ar schimba nimic. Aceste contraste arată că percepția asupra valorii animalelor sălbatice este puternic influențată de nivelul de teamă resimțit.

Majoritatea românilor aleg protecția naturii, iar cei speriați cer control și împușcări

Când vine vorba de soluțiile pentru urși și lupi, majoritatea românilor aleg protecția naturii și măsurile de prevenție. Cele mai susținute opțiuni sunt extinderea ariilor naturale (61% aprilie-63%septembrie), îndepărtarea animalelor de zonele frecventate de oameni prin tomberoane speciale, garduri electrice sau patrule (56-57%) și oprirea exploatării agresive a naturii (55%). În schimb, cei care se declară terorizați de urși și lupi preferă în primul rând soluții de control (52-57%), iar sprijinul lor pentru protejarea habitatelor este mai scăzut (41-42%). Tot în acest grup se regăsește o pondere mai mare a celor care susțin împușcarea animalelor, fie în cazul atacurilor (24-34%), fie ca măsură radicală (9-13%).

În concluzie, majoritatea românilor susțin conviețuirea cu animalele sălbatice, inclusiv cu urșii și lupii, însă pentru ca acest lucru să fie posibil, autoritățile trebuie să gestioneze cu atenție comunicarea și intervențiile. La rândul ei, mass-media are rolul de a transmite informații echilibrate, iar serviciile de avertizare, precum RO-Alert, trebuie utilizate responsabil. În același timp, protejarea strictă a habitatelor naturale și educația de mediu sunt esențiale pentru a reduce tensiunile și a asigura o conviețuire armonioasă între oameni și fauna sălbatică.

*DataDiggers este o companie specializată în cercetare de piață și sondaje de opinie, cu activitate atât în România, cât și la nivel internațional.

Foto: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.