Cum depui o plângere la Uniunea Europeană. Ce organisme poţi sesiza

Ce este Acordul privind o mai bună legiferare

Pentru aceia dintre voi care nu știți, la nivelul Uniunii Europene există un așa-numit Acord privind o mai bună legiferare. Acesta reprezintă un angajament comun al instituțiilor europene de a îmbunătăți calitatea procesului legislativ la nivelul Uniunii Europene. Scopul acestui acord este de a face legislația la nivelul Uniunii mai eficientă, mai transparentă și mai receptivă la nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor, în special ale celor mici și mijlocii.

Prin acest demers se urmărește ca normele europene să fie mai ușor de înțeles, mai bine fundamentate și să producă efecte benefice în viața de zi cu zi a cetățeanului. De asemenea, acordul își propune să consolideze cooperarea dintre principalele instituții europene, și anume Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, pentru a asigura o abordare coerentă și clară a întregului proces legislativ.

De ce este important pentru Uniunea Europeană

Acordul privind o mai bună legiferare promovează un cadru comun de lucru, menit să îmbunătățească modul în care sunt pregătite, adoptate, implementate și evaluate politicile și actele normative ale Uniunii Europene. De aceea, se dorește implicarea activă a tuturor părților interesate în acest proces, inclusiv a societății civile, a mediului de afaceri și al cetățenilor.

Un aspect esențial al acestui acord, care este cunoscut și sub denumirile de „reglementare inteligentă” sau „o reglementare mai bună”, îl reprezintă eficiența, motiv pentru care se pune accent pe atingerea obiectivelor politice cu un impact administrativ minim și cu costuri reduse. Acordul are în vedere întregul ciclu de viață al politicilor publice, de la conceperea și redactarea propunerilor legislative, adoptarea și aplicarea lor concretă în statele membre, până la evaluarea și eventual revizuirea acestora.

Pentru fiecare dintre aceste etape sunt prevăzute metode, obiective și instrumente clare, astfel încât legislația UE să fie mereu actualizată și adaptată realităților în schimbare, mai precizează sursa citată, potrivit site-ului Consiliului Europei.

De ce este necesar un asemenea acord

Procesul legislativ european este, prin natura sa, unul complex și de durată și implică multiple niveluri de decizie și numeroase consultări. În acest context, urmărirea unei inițiative legislative, de la lansarea ei de către Comisie și până la transpunerea în dreptul național poate fi dificilă pentru cetățeni și chiar pentru specialiști. Tocmai de aceea este esențial ca acest proces să fie cât mai clar, accesibil și fundamentat pe nevoile reale ale societății europene.

Acordul privind o mai bună legiferare răspunde acestei nevoi de claritate, eficiență și transparență și reflectă efortul constant al instituțiilor europene de a perfecționa modul în care legiferează și de a garanta că politicile europene corespund interesului public, al cetățeanului de rând și al organizațiilor. Prin consolidarea cooperării instituționale și prin creșterea implicării părților interesate, UE urmărește să consolideze încrederea cetățenilor în procesul decizional și să se asigure că legislația adoptată răspunde concret provocărilor sociale, economice și de mediu actuale.

Punerea în aplicare a legislației europene

La nivelul Uniunii Europene, aplicarea corectă și uniformă a legislației comune este esențială pentru buna funcționare a întregului sistem comunitar. În acest sens, normele, regulamentele, deciziile și directivele Uniunii trebuie transpuse în legislația națională a fiecărui stat membru, iar Comisia Europeană, în calitatea sa de „gardian al tratatelor”, are rolul principal de a garanta respectarea dreptului european al tuturor cetățenilor și organizațiilor din cele 27 de state membre.

De asemenea, comisia monitorizează dacă legislația europeană este aplicată în mod corect și la timp în țările membre, iar în caz contrar, ia măsuri pentru a remedia situația, aflăm de pe pagina oficială a Comisiei Europene.

Practic, atunci când un stat nu respectă obligațiile care decurg din dreptul european, fie că întârzie transpunerea unei directive, fie că aplică incorect o normă, etc., Comisia poate să lanseze procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva țării în cauză. Dacă nici acest demers nu dă rezultate, Comisia poate înainta cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar, în unele cazuri, îi poate solicita acesteia să impună sancțiuni financiare statului membru respectiv.

Căile de atac la nivel național

Totuși, rolul principal al acestei proceduri nu este acela de a sancționa statele în culpă, ci de a le readuce în legalitate și de a proteja interesul general al Uniunii. Comisia acordă o atenție deosebită cazurilor cu o dimensiune structurală sau sistemică, adică celor care pot afecta numeroși cetățeni sau care pot crea precedente periculoase în aplicarea dreptului european. În cazuri izolate, de posibilă aplicare incorectă a legislației UE, problemele pot fi abordate cel mai bine prin intermediul sistemului național de măsuri reparatorii.

Problemele punctuale sau individuale sunt, de regulă, lăsate în responsabilitatea autorităților naționale, atât administrative cât și judiciare, acestea fiind considerate cele mai bine plasate pentru a analiza circumstanțele locale și a interveni rapid, potrivit Commission.Europa.eu. Prin urmare, înainte de a sesiza Comisia, ar trebui să utilizezi toate căile de atac posibile la nivel național, cum ar fi mecanisme de mediere administrativă, judiciară și/sau extrajudiciară.

Ce efecte poate avea o plângere la UE

În contextul acestui cadru instituțional, cetățenii, organizațiile sau întreprinderile care consideră că legislația europeană nu este aplicată corect într-unul dintre statele membre pot sesiza direct Comisia Europeană printr-o plângere formală. Pentru a fi admisibilă, plângerea trebuie să se refere la o încălcare clară a dreptului comunitar de către un stat membru.

Vorbim despre un instrument esențial prin care persoanele fizice sau cele juridice contribuie la identificarea și corectarea neregulilor în aplicarea dreptului UE. Chiar dacă nu garantează o soluție individuală sau despăgubiri financiare, plângerea poate declanșa o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și poate determina Comisia Europeană să ia măsuri împotriva statului membru în cauză, așa cum aminteam anterior. În aceste condiții, înțelegerea modului în care funcționează aplicarea legii la nivel european este esențială pentru oricine dorește să sesizeze o încălcare a legislației UE în țara sa.

Plângerile bine documentate și relevante pot sprijini Comisia în îndeplinirea rolului de gardian al tratatelor și, totodată, pot contribui pe termen lung la îmbunătățirea respectării normelor europene în toate cele 27 de state membre. Cum poți depune o plângere și ce organisme ale UE pot fi sesizate în acest sens vei afla în continuare.

Cum depui o plângere la Uniunea Europeană

Dacă sesizarea la nivel național nu a avut rezultatul scontat, te poți adresa mai departe direct la Uniunea Europeană, care oferă o serie de instrumente care îți pot fi utile pentru a depune o plângere, precum și instituțiile europene pe care le poți sesiza în mod legal, eficient și gratuit.

Procesul de sesizare a instituțiilor europene diferă, însă, în funcție de natura problemei, și anume de la încălcări ale dreptului UE de către un stat membru, până la abuzuri administrative sau probleme legate de libera circulație în interiorul Uniunii.

În cele ce urmează, prezentăm o sinteză completă despre modul în care se pot depune astfel de plângeri și care sunt instituțiile abilitate.

La Comisia Europeană

Poți sesiza Comisia în cazul în care consideri că o țară din UE a încălcat legislația europeană prin punerea în aplicare a unei măsuri (adoptarea unui act legislativ/administrativ), neadoptarea unei anumite măsuri sau adoptarea unei anumite practici, potrivit art. 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se precizează pe site-ul oficial al UE.

Plângerea o poate face orice cetățean al UE, rezident, întreprindere sau organizație nonguvernamentală, prin formularul standard disponibil pe site-ul oficial al Comisiei Europene, sau în scris, prin poștă, adresată Direcției Generale competente din cadrul Comisiei Europene. Sesizarea trebuie să conțină datele de contact ale reclamantului, o descriere clară a situației, dovezi relevante (copii după acte, răspunsuri oficiale, reglementări naționale, etc.) și argumente privind încălcarea dreptului UE.

La Ombudsmanul European

Dacă problema vizează modul în care instituțiile, organismele și agențiile Uniunii Europene își desfășoară activitatea (întârzieri nejustificate, lipsa de transparență sau tratament incorect) poate fi sesizat Ombudsmanul European (Avocatului Poporului în Uniunea Europeană). Acest organism interinstituțional investighează plângerile primite de la persoane fizice, întreprinderi și organizații cu privire la un caz de administrare defectuoasă.

Sesizarea poate fi depusă de orice cetățean sau rezident al UE, precum și orice întreprindere sau ONG din UE, fie online, pe platforma www.ombudsman.europa.eu, fie în scris, printr-o scrisoare detaliată. Plângerea trebuie depusă în termen de doi ani de la momentul în care petiționarul a luat cunoștință de faptele în cauză și trebuie să fie precedată de o sesizare directă către instituția implicată.

La Parlamentul European

Cetățenii din UE pot transmite petiții la Parlamentul European pentru chestiuni legate de aplicarea dreptului UE, probleme sociale, de mediu, de sănătate publică, drepturi ale copilului, etc. Și în acest caz, sesizarea poate fi trimisă de orice cetățean sau rezident al UE, precum și de orice persoană juridică cu sediul într-un stat membru al Uniunii, online, pe portalul www.europarl.europa.eu/petitions/en/home sau prin poștă, la Comisia pentru petiții din cadrul Parlamentului European. Petiția trebuie să conțină datele petiționarului, o expunere clară a situației, dovada impactului direct asupra persoanei sau entității care sesizează.

La Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

Aici poți raporta cazuri de fraudă care implică finanțare din partea UE/personalul UE. În acest caz, poți contacta OLAF anonim, fără alte formalități și nu trebuie decât să furnizezi informații cât mai exacte și cât mai detaliate. Pentru asta te pot adresa OLAF în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE. Pentru a semnala un caz de fraudă poți alege să o faci fie online, în sistemul FNS (Fraud Notification System), și să trimiți documente în regim securizat, fie în scris, prin poștă, la sediul OLAF din Bruxelles.

Vezi şi cum verifici activitatea parlamentarilor din circumscripţia ta!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE