Cum explică analiștii căderea istorică a leului în raport cu euro. E singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Analiștii consultați de Libertatea spun că finalul anului ar putea duce cursul euro la peste 5 lei, în condițiile în care criza politică se suprapune pe un trend descendent al monedei naționale, explicabil prin dezechilibre structurale ale economiei românești.
Cuprins:
Pe fondul tensiunilor politice interne din ultima săptămână, leul și-a accelerat tendința de depreciere, decuplându-se de la evoluțiile regionale, scrie profit.ro. Potrivit sursei citate, moneda românească este singura din Europa Centrală și de Est care a scăzut față de euro de la începutul acestui an.
Euro a atins în ultimele zile noi maxime istorice, cotația oficială apropiindu-se de pragul de 5 lei. Miercuri, 8 august, cursul calculat de BNR era de 4.9479 lei/euro.
Iar slăbiciunea monedei naționale este adâncită și de criza politică, care s-ar putea solda cu destrămarea alianței de guvernare, după ce miniștrii USR PLUS au demisionat din cabinetul Cîțu.
„Guvernul premierului Cîțu este aproape de colaps. Acest lucru a cântărit atât asupra monedei, cât și a obligațiunilor suverane”, arăta o notă Erste Research, citată de Profit.ro.
Numai în ultima săptămână, euro a crescut cu un sfert de punct procentual față de leu, în timp ce a fost stabil față de zlotul polonez și coroana cehească și a scăzut față de forintul maghiar cu 0,4%, mai scrie profit.ro.
Monedele statelor vecine au o evoluție mai bună și datorită întăririi politicii monetare. Ungaria a mărit dobânda-cheie, iar Polonia urmează să o facă în curând. Ambele state au, ca și România, o inflație care se învârte în jurul a 5% pe an. La rândul ei, și Cehia intră într-un ciclu de întărire a politicii monetare, cu toate că are o inflație mai mică, de 3,4% pe an, precizează sursa citată.
Analiștii: criza s-a suprapus peste dezechilibrele existente
Analiștii economici consultați de Libertatea spun că deprecierea leului nu ar trebui să ne mire, deoarece se înscrie pe un trend vizibil de mai mult timp. Criza politică a accelerat însă acest trend.
„Deprecierea a început cu aproximativ trei săptămâni în urmă, și atunci factorii au fost externi. Este vorba despre economia SUA, au crescut dobânzile la dolar. Dacă dobânda la dolar crește, peste tot în lume dobânzile cresc. Dacă dobânzile nu cresc, se depreciază monedele locale. La cauzele externe s-a adăugat cauza internă, scandalul politic”, a explicat Adrian Codîrlașu, vicepreședinte al CFA Romania - asociație a analiștilor financiari.
Analistul spune că fundamentele interne ale economiei românești determină trendul de depreciere a leului.
„În România, deficitul de cont curent și deficitul bugetar sunt cele mai mari din regiune. Celelalte țări din regiune au în general excedente de cont curent. Noi avem deficit care tot crește, iar acum a ajuns la 6% din PIB. Dacă ne uităm la ultimii 5 ani, se vede clar această depreciere a leului, undeva la 10 bani pe an”, a subliniat acesta.
„Prima explicație a deprecierii și cea mai superficială este criza politică. Întotdeauna o criză politică creează incertitudine și asta se vede și în zona financiară”, afirmă analistul economic Aurelian Dochia.
Totuși, corecția leului ar trebui considerată „normală”, având în vedere trendul din ultima perioadă.
„Mulți analiști au apreciat că euro se va duce spre 5 lei către sfârșitul acestui an. Și aceasta din cauză că România înregistrează deficite, la care se adaugă și inflația, care a ajuns la 5%. Toate aceste lucruri se reflectă și în curs”, arată analistul, subliniind că aceste deficite nu există la țările din jur.
Analistul Dragoș Cabat a adăugat că, pe lângă factorii globali și dezechilibrele interne, criza politică a avut rolul ei. Dar mai este și o chestiune de „timing”, crede Cabat. „Unele monede din regiune s-au depreciat mai mult atunci când leul nu a fost atins, acum leul se depreciază mai mult și alte monede mai puțin”, a afirmat acesta, subliniind că înainte de pandemie celelalte state din regiune aveau o situație economică mai bună decât România.
Fitch: Criza politică amenință PNRR
Analiștii consultați de Libertatea au arătat că această criză politică ar putea avea un impact major asupra aprobării de către UE a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza abandonării sau întârzierii reformelor promise.
De altfel, ultimul raport al agenției de rating Fitch arată că reformele au întâmpinat deja dificultăți din cauza pandemiei, iar o prăbușire a guvernului de coaliție nu ar face decât să înrăutățească lucrurile.
Două încercări eșuate de a forma un guvern ar declanșa alegeri anticipate. Iar, în contextul în care sondajele dau PSD ca favorit la câștigarea anticipatelor, partidele de la putere s-ar putea vedea presate să facă compromisuri pentru a-și păstra puterea, mai notează analiștii Fitch.
Dacă va urma un guvern minoritar al PNL sau unul al PSD nu este sigur cât de dispuse ar fi acestea să implementeze reforme sensibile în cea ce privește asistența medicală, salariile, pensiile și sistemul judiciar.
Iar lipsa reformelor ar putea întârzia și mai mult aprobarea de către Comisia Europeană (CE) a PNRR, mai arată Fitch, care notează că guvernul se aștepta inițial să primească această aprobare până la sfârșitul lunii noiembrie.
PNRR și o creștere economică susținută ar putea elimina o parte din presiunea asupra bugetului și ar ajuta la reducerea deficitului. Totuși, fără o reformă profundă, riscurile vor persista.
Guvernul și-a propus planuri ambițioase, de a reduce deficitul de la 9,3% din PIB în 2020 la sub 3% din PIB în 2024, însă perspectivele de implementare a măsurilor economice s-au diminuat foarte mult.
Prăbușirea guvernului de coaliție ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală, care sunt „esențiale” pentru rezolvarea perspectivelor negative ale ratingului „BBB-” al României, mai scriu analiștii de la Fitch.
