În dimineața zilei de 7 august, un echipaj din cadrul Poliției de Frontieră Vicovu de Sus (Suceava) a auzit și observat un aparat de zbor de mici dimensiuni care zbura dinspre Ucraina spre România. Aceștia au avertizat imediat Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, Centrul de Operaţiuni Aeriene Baloteşti din cadrul MApN şi autorităţile de frontieră ucrainene.
45 de minute mai târziu, grănicerii români au observat același avion care făcea cale întorsă în Ucraina.
Autoritățile de la Kiev ridică de la sol un avion de luptă MiG 29, obligă aeronava de tip An-2 să aterizeze, iar patru persoane sunt reținute, fiind suspectate de implicare în acțiuni de contrabandă.
Cel mai probabil țigări, notează presa ucraineană.
Avion-fantomă pentru radarele Armatei
Libertatea a întrebat Ministerul Apărării dacă avionul din Ucraina a fost reperat de radare în România și care au fost măsurile luate de instituțiile abilitate să asigure protecția spațiului aerian național.
MApN răspunde: aeronava din Ucraina nu a fost reperată ilegal pe teritoriul național.
„În data de 7 august, ora 6.28, Centrul de Operaţii Aeriene a fost informat de către Structura Poliţiei de Frontieră Vicovul de Sus că o patrulă a observat şi a auzit un aparat de zbor de mici dimensiuni care a survolat frontiera de stat din Ucraina în România.
Ca urmare a informării primite, au fost luate măsurile specifice prevăzute în planurile elaborate pentru astfel de situaţii, cu accent pe întărirea supravegherii aeriene în zonă, concomitent cu reanalizarea înregistrărilor informaţiilor furnizate de radarele în funcţiune.
Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă”, se precizează în răspunsul transmis de Ministerul Apărării.
Oficialii români explică și cui îi revine responsabilitatea supravegherii spațiului aerian:
„Supravegherea spaţiului aerian naţional, pe timp de pace, în zona frontierei de Nord a ţării noastre, se realizează cu mijloace specializate din cadrul Forţelor Aeriene Române şi a altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (SNAOPSN). Mijloacele de radiolocaţie din dotarea Forţelor Aeriene Române destinate supravegherii asigură, potrivit misiunii încredinţate, descoperirea şi urmărirea aeronavelor care evoluează în spaţiul aerian naţional”.
Aeronavă mică, reflexie pe măsură
Potrivit polițiștilor de frontieră, aeronava din Ucraina a zburat în spațiul aerian național 45 de minute. Iată cum explică MApN faptul că nu a reușit să identifice aeronava pe radare nici înainte și nici după ce a fost sesizat: „În funcţie de caracteristicile terenului şi condiţiile meteorologice din zona de dispunere a radarelor, a suprafeţelor de reflexie şi a caracteristicilor de zbor ale aeronavelor, pot apărea situaţii de diminuare a distanţelor şi înălţimilor de descoperire”.
În situaţii particulare, pe timp de pace, evoluţia unor aeronave de mici dimensiuni şi cu suprafeţe reduse de reflexie, în proximitatea frontierei de stat poate fi dificil de detectat, pentru perioade reduse de timp şi la înălţimi de zbor foarte mici.
Răspuns MApN:
Cum aeronava în cauză nu a fost reperată pe teritoriul național, nu s-a dispus nici intervenția cu aeronave militare, așa cum au procedat ulterior vecinii din Ucraina, mai arată Ministerul Apărării.
„Modul de acţiune împotriva mijloacelor aeriene care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional este descris de Legea nr. 257 din 2001, republicată. În situaţia descrisă nu au fost întrunite criteriile legale pentru intervenţia cu aeronave militare aflate în Serviciul de Luptă Permanent – Poliţie Aeriană”.
Ministerul Apărării ia măsuri
Ministerul Apărării mai spune că, împreună cu partenerii săi, ia măsuri pentru creşterea capacităţii de reacţie în astfel de cazuri.
„În scopul întăririi apărării spaţiului aerian naţional şi evitării situaţiilor specificate anterior, Statul Major al Forţelor Aeriene colaborează permanent cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu prin luarea unor măsuri specifice precum:
- repoziţionare de radare şi reconfigurare a parametrilor de descoperire
- intensificarea zborurilor de antrenament, cercetare şi observare în proximitatea frontierei de stat
- suplimentarea periodică a forţelor şi mijloacelor din serviciul de luptă pentru creşterea capacităţii de reacţie împotriva mijloacelor aeriene care evoluează la înălţimi şi viteze mici”, se arată la finalul răspunsului MApN.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro