Cum pot tinerii să-și construiască un viitor financiar sigur încă din primii ani de independență. Sfaturi din partea unui consultant fiscal
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Trecerea de la adolescență la viața adultă nu înseamnă doar independență, ci și asumarea unor responsabilități care nu sunt întotdeauna ușor de gestionat. Pentru mulți tineri, primii ani după terminarea liceului sau a facultății sunt marcați de căutări și nesiguranță, fără repere clare legate de carieră și gestionarea banilor, iar grija pentru resursele lunare devine o presiune constantă, întrucât educația financiară lipsește aproape complet din acest proces.
Cuprins:
- Cum pot tinerii să-și clădească un viitor sigur
- Ieșirea din zona de confort, începutul independenței financiare
- Când împrumutul este util și când devine o greșeală
- Cursurile de educație financiară, puțin cunoscute în România
- Cum pot fi evitate greșelile financiare majore
- Economiile nu trebuie să fie puse înaintea nevoilor de bază
- Investițiile trebuie alese în funcție de riscul asumat
Cum pot tinerii să-și clădească un viitor sigur
Cum pot tinerii să învețe să-și protejeze viitorul și să-și gestioneze veniturile astfel încât, între 25 și 30 de ani, să înceapă să acumuleze economii a explicat Adrian Bența, consultant fiscal, pentru Libertatea. Potrivit acestuia, protejarea viitorului începe devreme, prin ieșirea din zona de confort, alegerea unui domeniu care poate deveni o meserie sigură și învățarea unor principii simple despre economisire și capitalizare. Totodată, independența financiară nu apare peste noapte, dar poate fi construită pas cu pas, prin responsabilitate, realism și decizii adaptate fiecărei etape din viață.
Ieșirea din zona de confort, începutul independenței financiare
Adrian Bența subliniază că primul pas spre stabilitate financiară este asumarea maturității și responsabilității personale. „În primul rând, tinerii trebuie să treacă de paradigma ieșirii din copilărie și asumării responsabilității că nu mai sunt copii și va trebui să se axeze pe un anumit domeniu de activitate”, explică acesta, precizând că domeniul profesional ales trebuie să le placă, dar să fie și unul bine stăpânit. „Trebuie să îl cunoască și trebuie să îl facă bine. Spre urmare, trebuie să devină profesioniști într-un anumit domeniu de activitate al dumnealor”.
Potrivit consultantului fiscal, în perioada dintre finalizarea liceului și terminarea facultății este esențial ca tinerii să își aleagă o direcție clară și abia după această etapă, ar trebui să înceapă să se gândească la „procedurile de economisire și de capitalizare”, două concepte distincte care pot însemna decizii diferite, de la achiziția unei locuințe până la investiții financiare.
„Acea economisire și capitalizare pot însemna, de exemplu, să iau o decizie să nu mai stau cu chirie și să îmi cumpăr o proprietate a mea sau să iau o decizie să stau cu chirie, pentru că am găsit o chirie mai ieftină decât rata de la bancă, iar diferența de bani să o fiscalizez, să o folosesc într-un fel pentru o anumită investiție. Acea investiție poate să fie în titluri financiare, de exemplu acțiuni bursiere, sau poate să fie o sumă pe care o pun la bancă pentru a obține o dobândă sau poate să fie pur și simplu cumpărarea a ceva care mă ajută în activitate”, a explicat specialistul.
Când împrumutul este util și când devine o greșeală
Întrebat unde greșesc tinerii în gestionarea banilor, Adrian Bența mărturisește faptul că problema nu ține doar de lipsa de educație financiară, ci și de lipsa unei planificări clare. „Probabil este o eroare că nu știi să-ți gestionezi veniturile, ideea e că trebuie să îți faci o prognoză”, spune consultantul fiscal, evidențiind că un tânăr ar trebui să se încadreze „într-un buget al cheltuielilor pe care îl poată susține fără să se îndatoreze, fără să fie susținut de părinți” și, prin urmare, „poate să fie o eroare că nu știe să își capitalizeze cheltuielile, că nu știe să le finanțeze”.
După spusele acestuia, nu orice împrumut este o greșeală, mai ales când banii sunt folosiți pentru dezvoltarea personală sau profesională. „Dacă aceste cheltuieli sunt necesare pentru un scop normal, merg și mă împrumut de la Orange, de la bunici, părinți, pentru a face un curs, acel curs îmi aduce niște cunoștințe suplimentare, asta nu este o eroare”, explică Bența. Greșeala apare însă atunci când datoriile sunt făcute pentru consumul zilnic, fără posibilitatea reală de a returna banii. „Eroarea este atunci când banii se duc în consumul meu uzual și nu am din ce să îi restitui”.
Cursurile de educație financiară, puțin cunoscute în România
În ceea ce privește existența unor cursuri prin care tinerii să învețe să-și gestioneze veniturile, Adrian Bența spune că acestea nu sunt foarte vizibile în România. „Din cunoștințele mele, nu cred că există, cel puțin nu sunt foarte cunoscute”.
Totuși, acesta remarcă faptul că apar tot mai des programe dedicate antreprenorilor, care pot reprezenta o alternativă pentru tinerii interesați de acest drum. „Din ce în ce mai des aud de cursuri pentru antreprenori, deci probabil că dacă obiectivul tânărului este să fie un tânăr antreprenor își poate identifica cel puțin un curs din acesta de a fi antreprenor.”
Specialistul amintește că aceste cursuri nu sunt organizate, în general, de instituții publice, ci de entități private. „Nu sunt neapărat sub o formă școlarizată de o entitate publică, mai degrabă mai multe sunt organizate de instituții financiare, unele de diverse camere profesionale”. Deși există astfel de cursuri, ele rămân puțin cunoscute publicului larg.
Cum pot fi evitate greșelile financiare majore
Referitor la cum se pot proteja tinerii de riscurile financiare majore, precum datoriile sau creditele greșite, Adrian Bența spune că nu există o metodă generalizată. „Este o întrebare retorică, cum se protejează toată lumea de altfel”, afirmă consultantul fiscal, explicând că primii pași sunt raționalizarea deciziilor și apelarea la experiența celor din jur. „În primul rând trebuie să te gândești, să raționalizezi, să îți folosești inteligența ta, să folosești sfaturile altor persoane din apropiere, în principal ale părinților”.
Conform lui Bența, este important ca tinerii să se uite și la experiențele altora înainte de a lua decizii importante, deoarece „nu există o metodă generalizată cum mă protejez de aceste riscuri fără să fac prostii”. Deși uneori experiențele negative aduc lecții valoroase, consultantul subliniază cât de esențială este comunicarea cu familia.
Economiile nu trebuie să fie puse înaintea nevoilor de bază
Ideea de a începe să pui bani deoparte la 25-30 de ani nu este nerealistă, dar nici universal valabilă. Adrian Bența spune că totul depinde de ce înseamnă, de fapt, acumularea. „Depinde ce se înțelege prin a acumula, dacă se comportă ca Hagi Tudose atunci nu este realist și nici nu este recomandat”, explică consultantul fiscal.
În schimb, economisirea unor sume mici, puse constant deoparte, este nu doar posibilă, ci și recomandată. „Dacă mă gândesc ca eu să pun deoparte o sumă de 100 de lei, 200 de lei sau o sumă similară prin care particip, spre exemplu, la pilonul 3 de pensii sau acei bani îi folosesc printr-o anumită activitate, investiție, atunci este bine și este recomandat”, spune Bența.
Totuși, acesta subliniază că economisirea trebuie adaptată situației personale, mai ales atunci când veniturile abia acoperă cheltuielile de bază. „Dacă eu, ca tânăr, nu am din ce să trăiesc de la o lună la alta” sau dacă există responsabilități familiale, prioritățile se schimbă, iar economiile nu mai pot fi pe primul loc. „Primul lucru trebuie gândit în funcție de urgențele zilei, prioritățile de bază”, adaugă consultantul, explicând că economiile trebuie raportate întotdeauna la realitatea fiecărei persoane.
Investițiile trebuie alese în funcție de riscul asumat
Trecerea de la economisire la investiții trebuie făcută în funcție de nivelul de risc pe care fiecare persoană este dispusă să și-l asume, explică Adrian Bența. „Investițiile astea pot fi foarte riscante și foarte puțin riscante. Depinde de decizia și nivelul de risc asumat”.
Acesta precizează că, personal, preferă variantele sigure și nu recomandă investițiile cu grad ridicat de risc. „Eu, Adrian Bența, sunt o persoană asumată și nu vreau și nu recomand investițiile riscante, eventual îi depozitez într-o bancă, îi pun deoparte sau îmi cumpăr un bun imobiliar, preferabil o proprietate, o casă”.
Totodată, consultantul zice că există și persoane dispuse să își asume riscuri mai mari, prin investiții care pot aduce câștiguri importante, dar și pierderi semnificative. „Sunt investițiile speculative care promit randamente foarte mari, dar riscurile sunt majore”, avertizează Bența.
