Cum și de ce organizează comploturi în Rusia spionii lui Putin. Cazul Baburin

O intenție anulată

Pe 9 septembrie 2022, Ilia Baburin (22 de ani) i-a propus prietenului său, Timofei Orlov, o modalitate de câștiga câțiva bani. Orlov l-a contactat imediat pe un alt prieten, Dmitri Șorin, iar a doua zi toți trei s-au întâlnit în apropierea unui centru comercial din centrul orașului Novosibirsk.

Baburin i-a oferit lui Șorin 30.000 de ruble pentru incendierea unui birou de recrutare militară. Acțiunea trebuia filmată, pentru a fi trimisă „prietenilor din Azov”, un batalion ucrainean considerat „terorist” de Rusia lui Putin. La acea vreme, Șorin avea un angajament în scris de a nu părăsi Rusia, din cauza unui dosar penal deschis împotriva sa.

Întâlnirea din apropierea centrului comericial a fost primul și ultimul contact personal între Șorin și Baburin. Pe 11 septembrie, Șorin s-a dus la Direcția FSB pentru regiunea Novosibirsk, unde a raportat oferta lui Ilia și a fost de acord să participe la un „experiment operațional”. Astfel, forțele de securitate au început să-l „forțeze” pe Baburin pentru „organizarea unui atac terorist”.

Experimentul operațional

Șorin a fost instruit să-l contacteze pe Orlov și să-l convingă să aranjeze o nouă întâlnire cu Baburin pentru a discuta detaliile despre organizarea incendiului. Baburin renunțase însă la idee. Orlov a confirmat ulterior acest lucru în mărturia sa: „După întâlnire, Ilia a spus că nu mai trebuie să facem ceva, operațiunea a fost anulată”.

Recomandări

Ilie Bolojan și Cseke Attila, despre reforma administrației publice locale: „Număr maxim de angajați la primării și CJ-uri”. Ce decizii s-au mai luat

În pofida acestui fapt, Șorin a insistat pentru o nouă întâlnire. „A trebuit să o duc până la capăt”, avea să spună el mai târziu în instanță. Forțele de securitate aveau însă propriul interes să pună în scenă „atacul terorist”.

„Provocarea este o instigare la comiterea unei infracțiuni din partea unui oficial”, explică activistul pentru drepturile omului Dmitri Zahvatov. „Adică, atunci când o persoană este convinsă, forțată sau atrasă în ceva ce nu ar face singură. În cazurile politice, acest lucru se face adesea prin intermediul unor boți falși de pe Telegram care se presupune că ar acționa în numele serviciilor speciale ucrainene. Oamenii iau legătura și cred că discută cu partea ucraineană, dar, de fapt, ei comunică cu un spion (rus – n.r.) care îi aduce metodic în punctul în care pot fi deja acuzați de o infracțiune”, subliniază activistul pentru drepturile omului.

Zahvatov precizează că o dezvoltare operațională juridică este structurată diferit: „Poate include supraveghere, colectare de informații, interceptări, infiltrare în anumite cercuri, dar fără o ofertă directă pentru a comite o infracțiune. Ofițerul înregistrează ce se întâmplă, dar nu insistă asupra acțiunii”.

Recomandări

Transelectrica, paradisul de stat: bonusuri ilegale de 29 de milioane de lei. Șefii au luat 780 de euro pentru chirie, având locuințe pe lângă București

Un alt avocat, cu care The Insider a vorbit sub rezerva anonimatului, clarifică faptul că diferența dintre dezvoltarea operațională și provocare este că, în ultimul caz, victima este literalmente atrasă în acțiuni criminale:

„Un experiment operațional juridic simulează o posibilă infracțiune: dacă o persoană comite în mod voluntar acțiuni ilegale, este reținută. Este ca o capcană în care intră singur. Provocarea este atunci când o persoană este împinsă să comită o infracțiune împotriva voinței sale. Acest lucru se poate întâmpla prin viclenie, presiune psihologică, manipulare. În practică, linia dintre aceste lucruri este subțire, dar principiul este același: voluntariatul”.

Agentul FSB reușește să organizeze complotul

Câteva zile mai târziu, Baburin a cedat insistențelor lui Orlov și Șorin și a acceptat întâlnirea, dar numai cu Orlov. Pe 20 septembrie, i-a dat lui Orlov o sticlă plină cu lichid inflamabil și un iPhone 6, cu care urma să filmeze incendiul. A refuzat să comunice personal cu Șorin.

În aceeași zi, Orlov s-a întâlnit cu Șorin și i-a dat sticla și telefonul. Transferul a avut loc sub supravegherea FSB. După ce a primit „mijloacele infracțiunii”, Șorin le-a dus imediat forțelor de securitate.

Recomandări

Cine conduce industria de apărare aeronautică: Sinecuriști cu salarii de zeci de mii de lei, o cârciumăreasă și o fostă directoare de creșă

După întâlnirea cu Șorin, Orlov a contactat la rândul lui FSB. Conform dosarului, acesta ar fi declarat că se temea de consecințe și ar fi fost de acord să participe la „măsurile operaționale și de anchetă”.

Dar nici Orlov, nici Șorin nu știau că FSB îi recrutase pe amândoi. Întreaga schemă era cunoscută doar de forțele de securitate.

Înscenarea incendiului

În momentul în care Dmitri Șorin predat FSB-ului sticla cu explozibil și smartphone-ul, scenariul provocării era deja gata. Tot ce mai rămăsese era punctul culminant, adică incendiul. Detectivul FSB Igor Fintisov s-a ocupat personal de organizarea incendiului.

A găsit o clădire abandonată în Novosibirsk și a creat „decorul” pentru a semăna cu un birou de recrutare militară. Apoi, în „condiții ținute sub control”, a efectuat incendiul și l-a filmat.

Fintisov nu a spus cine anume a dat foc clădirii abandonate, dar a confirmat direct că a fost o operațiune FSB.

Colectarea „dovezilor”

Conform planului lui Fintisov, Șorin trebuia să-i predea telefonul cu înregistrarea video lui Baburin prin intermediul lui Orlov. În acest fel, ancheta urmărea să obțină dovezi ale legăturii dintre „făptaș” și „organizator”. Dar s-a dovedit că telefonul nu trebuia returnat.

„Baburin i-a spus lui Orlov că nu este nevoie să returneze telefonul mobil. Înregistrarea video trebuia trimisă către un cont de Telegram special creat în acest scop”.

Conversația a fost înregistrată, dar când a venit vorba de predarea materialelor către forțele de securitate, s-a dovedit că fișierul nu a fost salvat.

„Înregistrarea audio a conversației dintre Orlov și Baburin, obținută prin mijloace tehnice speciale, a fost deteriorată în momentul în care a fost copiată pe un suport de stocare și nu a fost prezentată ulterior anchetatorului”.

Pierderea înregistrării a fost mai degrabă o șansă pentru forțele de securitate: ar fi putut confirma abandonarea planului de către Baburin și încercarea sa de a se distanța de ceea ce se întâmpla.

Predarea telefonului către Baburin trebuia să fie actul final al operațiunii planificate de FSB. Cu toate acestea, refuzul lui Ilia de a lua „probele” a perturbat aceste planuri.

Arestat pentru „tentativă de atac terorist”

Forțele de securitate au aflat că Baburin cumpărase un bilet spre Moscova pentru data 22 septembrie. Conform anchetei, cu intenția de a se sustrage. În ziua zborului, Ilia a fost reținut pe aeroport, iar locuința sa a fost percheziționată. Pe 23 septembrie, instanța l-a trimis într-un centru de detenție preventivă sub acuzația de „tentativă de atac terorist”. O sticlă, un iPhone 6 și o înregistrare video cu incendierea unei clădiri abandonate au devenit „dovezi ale activității teroriste”.

Dmitri Zahvatov notează că a existat într-adevăr un element de provocare în cazul lui Ilia Baburin. Urmând instrucțiunile FSB, „autorii” l-au convins să revină la ideea incendierii:

„Chiar dacă o persoană a plănuit ceva la un moment dat, dar apoi a refuzat în mod conștient, acest lucru ar trebui să fie deja semnificativ. Conform legii, nu ar trebui să existe consecințe în astfel de situații. Dar aici, după cum puteți vedea, angajații au fost cei care au inițiat continuarea contactului. Asta face ca acuzația să fie ilegală: a trage la răspundere pe cineva pentru acțiuni pe care o persoană a fost împinsă în mod deliberat să le facă este o provocare”, explică activistul.

Canistre, o carte de istorie și un dispozitiv de urmărire GPS: noile dovezi

Ofițerii de securitate căutau dovezi în casa lui Baburin care ar putea confirma implicarea acestuia în „organizarea unui atac terorist”. Anchetatorii au introdus în raport două canistre cu ulei de transmisie, o cutie de iPhone 6, cartușe de tip „flash-bang” și, separat, cartea lui William Shirer: „Ascensiunea și decăderea celui de-Al Treilea Reich”.

Obiectele găsite au fost incluse în lista de „dovezi” împotriva lui Baburin: ofițerii de securitate credeau că uleiul ar fi putut fi folosit pentru a prepara un amestec explozibil, iar numărul de serie de pe cutie se potrivea cu numărul smartphone-ului predat agenților de către Șorin.

Cartea a servit ca așa-zisă probă despre convingerile „neonaziste” ale lui Baburin și legăturile sale cu „Azov”. În probele din dosar este menționat ca un „manual despre ideologia nazistă”, deși, de fapt, este una dintre cele mai cunoscute lucrări istorice despre Germania în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și este vândută fără restricții în Rusia.

În plus, „anchetatorii” FSB au găsit un dispozitiv de urmărire GPS asupra lui Baburin, care a devenit ulterior „probă” într-un alt dosar. În momentul efectuării percheziției, ancheta terminase deja de pus în scenă „atacul terorist” și trecuse la construirea imaginii „organizatorului”.

Acuzația, fundamentată pe o mărturie secretă

La un an și jumătate după arestarea lui Baburin, ancheta a decis că acesta nu numai că a ajutat „Azov”, dar a fost și membru al acestui batalion. Acuzația a fost fundamentată pe mărturia secretă a lui Șorin.

Acesta a susținut că, în timpul întâlnirii din septembrie 2022, Baburin a insistat să filmeze „incendierea biroului de recrutare militară”. Videoclipul ar fi fost necesar „pentru a intimida populația” și pentru „a incita la proteste față de operațiunea militară specială” rusă din Ucraina, precum și pentru a confirma disponibilitatea de a îndeplini sarcini „mai serioase și mai bine plătite”. Ancheta nu a furnizat nicio dovadă pentru aceste acuzații, cu excepția vocii distorsionate a unui martor secret.

25 de ani de închisoare pentru discuții despre un incendiu

Pe 20 mai 2024, Tribunalul Militar al celui de-al Doilea District Est din Novosibirsk l-a condamnat pe Ilia Baburin la 25 de ani de închisoare. Conform verdictului, Baburin va trebui să petreacă cinci ani în închisoare, iar restul într-o colonie penală de maximă securitate.

În declarația sa finală, Ilia i-a acuzat pe Orlov și Șorin, martorii-cheie din rechizitoriu, că au acționat sub presiunea FSB.

Avocatul Vasili Dubkov a menționat că toate probele din dosar sunt circumstanțiale. Baburin nu a fost la locul incendierii, nu a participat la întâlniri, nu a filmat înregistrarea video. Toate acțiunile-cheie ale „făptașilor” au fost efectuate sub controlul FSB. Toate mărturiile au provenit de la persoane interesate de o înțelegere cu ancheta. Instanța a ignorat aceste argumente.

„Ceea ce am vrut să fac a fost huliganism, sau mai degrabă o tentativă de huliganism. Nu am dat foc la nimic. Acum, în legătură cu situația actuală, ofițerilor FSB li s-a oferit șansa de a câștiga stele și de a urca pe scara carierei rezolvând niște infracțiuni nebunești. De ce să deschidă cazuri de tentativă de deteriorare a proprietății sau huliganism dacă pot să deschidă cazuri de terorism și trădare? Au mai multe de câștigat în acest caz. Și faptul că o persoană va petrece 20 până la 30 de ani în închisoare din cauza unor ambiții bolnave nu îi deranjează”, denunță Baburin.

Deținut politic

Potrivit lui Dmitri Zahvatov, nu există precedente în practica judiciară rusă în care acuzațiile să fie retrase din cauza provocării dovedite din partea forțelor de securitate: „Avem un sistem judiciar, dar nu și autoritate judiciară. Judecătorii nu decid nimic, doar copiază acuzațiile. Nu cunosc niciun caz în care unul dintre colegii mei să fi putut respinge cu succes acuzațiile pe baza unei provocări operative. Chiar dacă provocarea este evidentă, nu funcționează”.

Pentru a ascunde provocarea, forțele de securitate pot forța victima să își recunoască vinovăția în schimbul reducerii pedepsei sau pot clasifica materialele dosarului, declară un avocat contactat de The Insider:

„Chiar dacă provocarea este evidentă, acuzatul este adesea forțat să-și recunoască vinovăția și să facă o înțelegere pentru a obține o pedeapsă mai blândă. Pur și simplu nu are altă opțiune. Există un alt mecanism – clasificarea materialelor care ar putea confirma existența unei provocări. Documentul este marcat «strict secret» și nu se poate face nimic cu el. Avocatul nici măcar nu poate face referire publică la el”, spune avocatul.

În martie 2025, asociația pentru drepturile omului „Memorial” l-a recunoscut pe Ilia Baburin drept deținut politic.