„Înainte de a vorbi despre aceasta, trebuie să fac unele observații. „Persoana de influență“ nu reprezenta o categorie standard din punctul de vedere al raporturilor cu Securitatea, nefiind vorba despre o colaborare clasică. În aceste situații este vorba despre o „zonă gri“ a relațiilor cu organul represiv, dar una care nu se datorează lipsei unei legături concrete sau a refuzului respectivului de a „presta servicii”. Aşa îşi începe istoricul Mădălin Hodor explicaţiile despre oamenii descoperiţi pe listele unităţii de informaţii externe a CIE.

Persoanele mai sus menţionate făceau parte dintr-o categorie specială de colaboratori ai Securităţii, spune istoricul.

„Cei menționați în tabel nu erau din categoria „trimișilor cu misiune“ sau a celor care lucrau din țară pentru „PR-ul“ din exterior al lui Ceaușescu (vezi prima listă și apărările timide cu „eu nici nu am fost în Occident“, de parcă doar dacă ieșeai în Vest erai util pentru UM 0225), ci proveneau din chiar sânul emigrației. Teoretic, din rândul opozanților cei mai vechi și mai înverșunați ai regimului”, spune Mădălin Hodor în Revista 22.

Potrivit articolului citat, unele persoane de pe listă  au scris cărţi la comanda Securităţii, au înfinţat firme şi institute cu banii Securităţii, au urmărit activitatea Regelui Mihai în exil şi pe cea liderilor fostelor partide istorice, printre care şi Corneliu Coposu.

,,Spionajul românesc era a doua Securitate. Efectele au fost dramatice”

La mijlocul lunii trecute, Mădălin Hodor a spus, la interviurile Libertatea Live, că brigada Securităţii desfășura acțiuni de ,,destrămare a emigrației” și ,,făcea propagandă în străinătate pentru a-l credibiliza pe Ceaușescu”.

„Brigada a funcționat constant din 1948 până în 1989. A funcționat sub diverse nume (…) Această Unitate 0225 nu era înființată atunci, în anii 80, ci continua linia de preocupare a unor unități ale Securității de dinainte. Ce făcea reiese din regulamentul de organizare și funcționare. Desfășura acțiuni de destrămare a emigrației, de contracarare, de penetrare cu surse a emigrației, de propagandă împotriva unor membri ai emigrației. Era o unitate foarte activă, dirijată foarte țintit împotriva opozanților regimului Ceaușescu. Făcea și propagandă pentru regimul Ceaușescu. Difuza articole elogioase în ziarele din străinătate, care erau înființate de Securitate (…) Era o operă de susținere a regimului, propagandă făcută în străinătate pentru a-l credibiliza pe Nicolae Ceaușescu. Linia naționalist-comunistă a lui Ceaușescu era susținută de aceste acțiuni”, a explicat cercetătorul. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro