Cercetarea românească este printre cele mai „ieftine” și ne alegem exact cu cât plătim – este o concluzie desprinsă din sinteza raportului de audit al Curții de Conturi care a vizat „eficiența și eficacitatea activității de cercetare-dezvoltare finanțate pentru institutele naționale”. 

În coada Europei 

Potrivit raportului, România are printre cele mai reduse cheltuieli din Europa în zona de cercetare, ocupând penultimul loc, conform unui clasament din 2017, ca pondere a fondurilor alocate în acest sector. 

Curtea de Conturi, despre dezastrul din cercetarea românească: finanțări netransparente, pe bază de pile și relații
Cercetarea românească este printre cele mai „ieftine” | Foto: Shutterstock

Astfel, în vreme ce țări precum Suedia, Austria, Germania sau Finlanda, aflate în fruntea acestui clasament, alocă un procent de aproximativ 3% din PIB în zona de cercetare, România s-a învârtit, în ultimii 10 ani, în jurul unui procent de 0,5% din PIB sau chiar sub această pondere. 

Ambițiile sunt însă mari: în 2014, în cadrul Strategiei Europa 2020, țara noastră se angaja să aloce 2% din PIB în cercetare – țintă care, comentează inspectorii Curții, și în continuare „pare imposibil de atins”. 

Specialiștii care n-au lucrat niciodată

În vreme ce datele europene ne arată fără echivoc că cercetarea românească se află la periferia Europei, documentele interne elaborate de ai noștri în ultimii ani abundă în proiecții deosebit de optimiste. 

Iată ce scriau, de pildă, în cadrul Strategiei Naționale de Cercetare-Dezvoltare și Inovare 2014-2020, elaborată în 2014, autorii SNCDI: „În 2020, România va deveni competitivă la nivel regional și global, prin inovare alimentată de cercetare-dezvoltare, generând bunăstare pentru cetățeni”. 

Acest set de scopuri ambițioase ar fi trebuit să devină realitate cu ajutorul ministerului, care, în acest sens, urma să coopteze reprezentanți ai mai multor ministere într-un organism consultativ interministerial al cărui rol era să se ocupe de strategia privind cercetarea românească. 

SNCDI venise, astfel, cu ideea formării așa-zisului Consiliu Național pentru Politica Științei, Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) care să preia, practic, partea de elaborare a strategiilor și a proiecțiilor de viitor privind cercetarea românească. 

Numai că, arată Curtea de Conturi în raportul publicat în această lună, această entitate cu nume bombastic nu a funcționat niciodată – a rămas la stadiul de proiect aflat doar pe hârtie. 

Nu este singurul proiect de acest fel care a fost asumat de minister în trecut, dar care n-a văzut lumina zilei vreodată. 

Și a doua entitate rămasă pe hârtie

Un alt organism care trebuia, conform SNCDI, să fie înființat era Unitatea de politici din cadrul Ministerului Cercetării. Scopul său era esențial pentru a înțelege unde se duc banii din cercetare și pentru realizarea unei baze de date naționale care să cuprindă toate proiectele finanțate – bază de date care în prezent nu există. 

Inspectorii Curții de Conturi scriu, legat de aceste două entități: 

  • „CNPSTI nu a fost înființat și nu a funcționat în perioada 2016-2018 (…)”
  • „MCI nu a înființat UP-CDI (Unitatea de politici – n.r.) (…). În condițiile neînființării acestei structuri, nu s-a asigurat prin intermediul altor compartimente realizarea atribuțiilor UP-CDI. (…)
  • (…) în lipsa acestei structuri, la nivelul Direcției programe a CDI nu a fost asigurată realizarea și actualizarea unei baze de date proprii (…) și, totodată, evidențiază o lipsă de transparență cu privire la modul în care au fost luate deciziile privind alocarea de resurse”.

Cu alte cuvinte, nu doar că ministerul nu s-a mai obosit să înființeze aceste două organisme pe care le promisese pentru a mai descurca ițele încurcate ale finanțării din cercetarea românească, dar nici nu a transferat vreo parte din atribuții înspre alte departamente. Pur și simplu, nu s-a mai făcut nimic. 

Proiecte irelevante, un minister absent și netransparent 

Conform documentului întocmit de Curtea de Conturi, din anul 2018, Ministerul Cercetării a renunțat să impună un punctaj minim drept condiție pentru primirea de fonduri în vederea finanțării proiectelor. Practic, chiar în sectorul în care ar trebui să țintim excelența, autoritățile au eliminat orice fel de barem, permițând astfel finanțarea unor proiecte complet irelevante. 

Lipsa punctajului minim, susține Curtea, „poate reprezenta un risc în ceea ce privește finanțarea unor proiecte de investiții nesemnificative și lipsite de importanță economică”. 

Curtea de Conturi, despre dezastrul din cercetarea românească: finanțări netransparente, pe bază de pile și relații
Cercetarea românească e Cenușăreasa Europei | Foto: Shutterstock

Mai mult, „modalitatea utilizată pentru alocarea finanțării de la bugetul de stat a permis includerea în programul de investiții a unor obiective în cazul cărora, în urma evaluării, se constatase că investiția nu e prioritară, nu are obiective stabilite, justificare economică și socială absentă” și „nu se justifică reabilitarea unei clădiri de 10 etaje pentru 38 de oameni”. 

În plus, ministerul nu a monitorizat ulterior derularea acestor proiecte – de exemplu, scriu cei de la Curtea de Conturi, în anul 2018 nu a existat nicio vizită de monitorizare din partea MCI. 

Evaluări pe bază de pile, relații, cumetrii 

La ora actuală, se subliniază în raport, în România nu există o bază de date care să conțină proiectele de cercetare finanțate în ultimii ani, ceea ce duce la o situație care frizează absurdul: neavând, practic, un istoric al proiectelor finanțate, evaluatorii „nu au posibilitatea de a verifica proiectele redundante”. 

Cu alte cuvinte, același proiect poate primi bani de mai multe ori, iar asta este imposibil de verificat! 

„Mai mult”, se mai arată în raport, „procedura actuală de evaluare nu asigură obiectivitatea și independența evaluării, dat fiind că evaluatorii unor proiecte fac parte din echipele unor proiecte evaluate de către alți colegi cercetători, care, la rândul lor, fac parte din proiecte evaluate de către cei dintâi”.

Autorii raportului nu menționează situațiile punctuale unde au fost descoperite astfel de cazuri, însă, având în vedere faptul că problema indicată este la nivel de procedură, Curtea lasă de înțeles că avem de-a face cu un fenomen al evaluărilor neprofesioniste. 

Zeci de institute, la limita supraviețuirii 

Activitatea de cercetare propriu-zisă se realizează, în România, în cadrul INCD-urilor – institutele naționale de cercetare-dezvoltare, finanțate în principal de la bugetul de stat, în număr de 48.  

Cei mai mulți bani de la stat vin prin programul-nucleu, a cărui pondere a fost, conform raportului, de 37% din totalul surselor de finanțare atrase de INCD-uri, program care ar trebui să finanțeze toate cele 48 de institute. 

Însă, arată documentul, șapte dintre INCD-uri au primit peste 50% din banii incluși în acest program, ceea ce înseamnă că restul de 41 de institute au fost nevoite să împartă restul.

În vreme ce grosul banilor a mers către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, adică 182.942.265 de lei, la polul opus, unele institute au primit finanțări la limita subzistenței.

De pildă, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism a primit, în perioada 2016-2018, fonduri de sub două milioane de lei, în vreme ce Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare, ISPIF, a beneficiat de o finanțare de nici 400.000 de lei.

În cazul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism, fondurile abia au fost suficiente pentru a acoperi necesarul de salarii, uneori cu mari întârzieri. Astfel, conform raportului de activitate al acestui INCD pentru anul 2019, cheltuielile totale înregistrate de institut la finalul lui 2019 însumau 2.239.102 lei, dintre care 81,01% au fost cheltuieli cu personalul.

Același raport de activitate arată peisajul dezolant din acest institut, care se află la limita supraviețuirii: salarii rămase restante, cercetători care pleacă în căutarea altor slujbe.

INCDT a încercat permanent să atragă personal tânăr, dar salariile nu foarte mari, comparativ cu alte institute de cercetare, și mai ales neplata salariului lunar, cu unele întârzieri câteodată, i-au îndepărtat pe cei tineri

Conform raportului:

În ce privește activitatea ISPIF, aflat în coordonarea Ministerului Agriculturii, bugetul de venituri și cheltuieli în 2019 indica venituri de 4.812.000 de lei, dintre care 3.100.000 de lei erau doar cheltuielile de personal. 

Sinteza_AP_cercetare_2020
Citeşte şi:

Protest în fața Ministerului Muncii, după anunțul guvernului că salariul minim va crește cu 40 de lei

Studiu. Cum îi afectează pe copii izolarea impusă de pandemie. Avertismentul unui psiholog și ce pot face părinții

Reducere de 10% în restaurante din Brașov pentru clienții vaccinați anti-COVID

EXCLUSIV Mărturisiri în premieră: „Am văzut-o dezbrăcată pe Serena Williams în vestiar. Am fost șocată o săptămână”
PARTENERI - GSP.RO
EXCLUSIV Mărturisiri în premieră: „Am văzut-o dezbrăcată pe Serena Williams în vestiar. Am fost șocată o săptămână”
Selly, umilit de Mircea Badea! Cum a putut să-l facă de râs la TV
Playtech.ro
Selly, umilit de Mircea Badea! Cum a putut să-l facă de râs la TV
Râuri de lacrimi şi amenzi în casa Duduienilor, la comemorarea lui Emi Pian. Adi Minune şi Florin Salam i-au făcut pe toţi să plângă
Observatornews.ro
Râuri de lacrimi şi amenzi în casa Duduienilor, la comemorarea lui Emi Pian. Adi Minune şi Florin Salam i-au făcut pe toţi să plângă
Horoscop 2 martie 2021. Taurii se bucură de o întorsătură care poate bloca planurile unor apropiați
HOROSCOP
Horoscop 2 martie 2021. Taurii se bucură de o întorsătură care poate bloca planurile unor apropiați
Șoșoacă l-a atacat pe Orban, provocând râsete: ”Nu știam că știți să numărați până la 1 minut”
Știrileprotv.ro
Șoșoacă l-a atacat pe Orban, provocând râsete: ”Nu știam că știți să numărați până la 1 minut”
ŞOC! Băiatul care a prevestit pandemia anunţă o nouă TRAGEDIE pentru omenire. Ce urmează să se întâmple între decembrie 2020 şi martie 2021
Telekomsport
ŞOC! Băiatul care a prevestit pandemia anunţă o nouă TRAGEDIE pentru omenire. Ce urmează să se întâmple între decembrie 2020 şi martie 2021
Știi câți bani câștigi de fapt? Cum să calculezi diferența dintre venitul „în mână” și venitul „în buzunar” (Publicitate)
PUBLICITATE
Știi câți bani câștigi de fapt? Cum să calculezi diferența dintre venitul „în mână” și venitul „în buzunar” (Publicitate)