Dai casa şi eşti LIBER! Rămâi fără locuinţă, dar şi fară datorii la bancă! Ce impact psihologic şi social va avea legea dării în plată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Psihologul Cezar Laurenţiu Cioc face o analiză completă a modului in care legea dării in plată va schimba viaţa românilor. Vor avea aceştia din nou încredere în bănci dupa ce peste două decenii au fost supuşi la comisioane de tot felul, dobănzi majorate sau clauze abuzive ?
Cuprins:
“Semnaţi aici!” auzim mereu de la căte o functionară zămbitoare dintr-o sucursală bancară . Foarte puţini dintre cei care semnau, citeau cu atenţie întreg contractul de creditare. Aproape de fiecare dată in josul paginii erau trecute clauze despre care omul de rănd nu afla decăt atunci cănd trebuia să plătească. Una dintre ele a fost până în joia mare si obligativitatea ca, în caz de incapacitate de plată, românul sa fie obligat, prin îndatorare, si la plata dobânzii chiar daca lichidatorul bancii vindea locuinţa-obiect al creditării. Acest lucru s-a schimbat!
Legea “dai casa si scapi” a deputatului liberal Daniel Zamfir în noua sa versiune , a fost promulgată chiar în joia mare de către presedintele Klaus Iohannis. Susţinătorii şi contestatarii au cazut de acord că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.
Nu mai dai banca în judecată ci doar te aperi!
Lega reglementează dreptul clientului de a stinge integral creanţa şi accesoriile sale, izvorând dintr-un contract credit, prin transmiterea către bancă a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat. Recent promulgata lege mută obligativitatea intentarii procesului în instanţă în curtea bancilor. Cu alte cuvinte, clientul nu mai trebuie sa iniţieze demersul în instanta, sa işi angajeze avocat, situaţii care descurajau iniţiativa. Acum bancile vor intenta demersurile judecatoreşti iar clienţii nu vor face decăt să se apere, ceea ce e mai facil atăt din puncte de vedere psihologic căt şi social.
Resentimentele romănilor la adresa bancilor sunt vechi
Bancile erau asemenea unor lipitori care sugeau ciclic, lunar, sănge financiar care nu li-se cuvenea, direct din buzunarul neprotejat de lege al clienţilor.
Romanii au fost, după revoluţie, ţepuiţi fie făţiş fie indirect de către bănci. Să mai aduc în discuţie Dacia Felix, Banca Religiilor, Banca Albina, Bancorex sau Bankoop? Acestea au fost ţepe grosiere, pe faţă, unele găndite din start ca mijloace de păcalire. Din punct de vedere psiho-sociologic, până în anul 2002, ultimul an al falimentelor bancare postdecembriste, conştientul colectiv al romănilor nutrea o neîncredere organică în bănci din cauza ţepelor luate.
După 2002 băncile au realizat că nu mai pot suge sânge financiar din piaţă prin activităţi grosolane cu iz penal şi au început să facă abuzuri fine, inteligente chiar, dar bazate pe o inteligenţă de rea credinţă, susţinută de legile de până acum, mereu în defavoarea clientilor. Fie că era vorba de comisioane care clar nu îşi justificau existenţa fie clauze care te îndatorau excesiv şi te făceau un sclav pe plantaţia bancherilor, bancile nu se sfiau sa te jumulească. Angajaţii din front office din sucursalele bancare au si astăzi normă de a vinde clientilor cu care intră în contact, produse bancare avantajoase aproape exclusiv bancii.
Trebuie sa fii un om deştept, meticulos şi calculat pentru ca să ieşi într-un minim avantaj din interacţiune cu banca. Aşa s-a creat un sistem funcţional dar injust prin care băncile au prosperat speculând nevoile consumatorilor needucaţi dar dispuşi să platească oricăt pentru a lua credite investite în pasive (case,maşini, plasme tv, electrocasnice etc).
Cine ar trebui să apere interesul cetăţeanului în raport cu băncile?
Acum, Mugur Isărescu şi Adrian Vasilescu se văd nevoiţi să apere exact acest sistem de îndatorare care aducea, în cazul locuinţelor, profituri sigure pe termen lung. Ei au dreptate că sistemul va avea de suferit în urma promulgării legii dării în plată dar uită că a fost injust găndit de la început. Mai au dreptate că va afecta accesul social la credite dar ceea ce s-a întâmplat până acum e similar unei tumori maligne care nu a durut si nu s-a justificat deranjul unei intervenţii chirurgicale social-bancare. Asta doare acum, punerea sub bisturiul firescului şi normalului dar cu profituri mai mici şi mai puţin sigure pentru bancheri. E ca şi cum ei se obişnuiseră cu role întregi de cascaval iar acum află ca vor primi caşcavalul la felie nu la rolă. Pe şefii BNR nu îi suspectez de rea credinţă, ei doar intenţionează să ţină fluviul financiar-bancar atât în matcă dar şi mereu curgănd. Poate puţin mai multă consideraţie ar fi potrivită din partea lor, pentru cei ce se îneacă sau sunt luaţi pe sus de aceste ape tulburi ale lacomiei bancherilor.
Cezar Laurenţiu Cioc, Institutul de Cercetare şi Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti
