Ce spun miniștrii Economiei și Apărării, după ce Rheinmetall nu a depus ofertă de preluare a Șantierului Naval Damen Mangalia

Realitatea de pe teren arată însă complet diferit. Prima licitație din 29 iunie 2026 a trecut fără ca partenerul german să depună vreo ofertă.

Între timp, la mijlocul lunii iulie, preavizele ultimilor salariați au expirat, lăsând cel mai mare șantier de la Marea Neagră complet gol și fără activitate.

Platforma industrială de la Mangalia a rămas oficial fără niciun muncitor

Declinul șantierului a atins punctul culminant pe data de 15 iulie 2026, zi în care a expirat preavizul de concediere pentru ultimii 271 de navaliști rămași pe platformă. Aceasta este etapa finală a unui proces dureros de restructurare început în primăvară.

La începutul lunii mai, după ce instanța a dispus intrarea în faliment a Damen Mangalia, toți cei 1.011 salariați au fost anunțați că își vor pierde locurile de muncă.

În ciuda promisiunilor guvernamentale repetate că acest obiectiv industrial de importanță strategică pentru NATO și Uniunea Europeană va fi salvat prin comenzi masive de stat, porțile șantierului sunt acum închise, iar specialiștii din domeniul naval au fost trimiși în șomaj.

Ministerul Apărării pasează problema la Economie

În fața eșecului primei licitații, liderii de la București au început să își paseze responsabilitatea de la un portofoliu la altul. Ministrul Apărării, Radu Miruță, cel care în primăvară asigura publicul că cele patru nave militare reprezintă „jetonul care salvează acest șantier”, evită acum un răspuns clar.

Întrebat de jurnaliști de ce gigantul german Rheinmetall nu s-a prezentat la licitație și cum va fi afectat calendarul de livrare al navelor (programat să înceapă în 2028 și să fie finalizat în 2030), Miruță a declarat scurt că „interacțiunea statului român pentru criteriile de cooperare este gestionată de Ministerul Economiei”.

Anterior, ministrul Apărării recunoscuse subtil că întârzierile vor afecta direct producția locală, menționând că, cu cât preluarea se va face mai târziu, „cu atât bucata care se va construi efectiv în România va fi mai mică”.

Ministerul Economiei recunoaște: statul nu controlează falimentul

De cealaltă parte, Irineu Darău, ministrul Economiei, subliniază limitele legale stricte în care se află instituția pe care o conduce.

Deși ministerul este acționar majoritar la Șantierul Naval 2 Mai (care deține 51% din Damen Mangalia), controlul decizional în procedura de insolvență și faliment aparține administratorului judiciar CITR și grupului olandez Damen, care dețin împreună 97% din masa credală.

„Din punct de vedere juridic, statul român nu poate interveni în procedura de faliment aflată în desfășurare. Întreaga gestiune și valorificare a activelor a trecut exclusiv în atribuția lichidatorului judiciar, sub controlul judecătorului sindic”, a explicat ministrul Irineu Darău.

De ce a evitat Rheinmetall prima strigare

Conform analizelor tehnice realizate de concernul german Rheinmetall și transmise oficial autorităților române, dimensiunea totală a activelor din Mangalia depășește cu mult nevoile curente ale companiei, care sunt concentrate exclusiv pe zona de producție militară.

Pentru a soluționa această problemă de eficiență, Rheinmetall a analizat participarea la licitație printr-un consorțiu comun cu gigantul transporturilor maritime MSC, entitate capabilă să preia și să opereze componenta comercială și civilă a șantierului.

Absența consorțiului de la licitația din 29 iunie ține strict de calculele comerciale private și de modul în care lichidatorul a decis să structureze activele scoase la vânzare.

Licitație pe 29 iulie la același preț de pornire

Timpul presează puternic Guvernul României, având în vedere că programul de finanțare SAFE impune termene extrem de strânse pentru finalizarea celor patru nave de patrulare.

Următoarea bătălie se va da pe 29 iulie 2026, dată la care a fost programată cea de-a doua licitație pentru vânzarea activelor șantierului. Termenul-limită pentru înscrierea investitorilor este 27 iulie.

În ciuda lipsei de oferte de la prima strigare, Adunarea Creditorilor, controlată de Damen, a decis să mențină prețul de pornire la aceeași valoare de piață ridicată: 184 de milioane de euro (față de valoarea de lichidare evaluată la doar 84 de milioane de euro).

Condițiile de participare rămân deosebit de dure, caietul de sarcini fiind vândut cu 10.000 de euro, iar garanția de participare obligatorie fiind stabilită la 10% din prețul de pornire, adică nu mai puțin de 18,4 milioane de euro.

Dacă investitorii privați vor continua să evite licitațiile din rațiuni strategice de preț, programul de înzestrare al marinei militare române riscă să piardă finanțarea europeană, iar promisiunea reangajării sutelor de navaliști concediați din Mangalia va rămâne doar o promisiune electorală nerealizată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro