Cum se trăiește în orașul care a fost „cel mai fierbinte loc de pe pământ” de șapte ori în acest an. Oamenii dorm pe jos în gări, nu mai pot sta în case
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Imaginează-ți o zi în care simpla respirație pare o povară, în care pereții casei tale radiază căldură asemeni unui cuptor încins, iar apa de la robinet curge aproape clocotită. Aceasta nu este o scenă dintr-un film apocaliptic, ci realitatea cotidiană din Banda, un oraș de provincie din nordul Indiei, în statul Uttar Pradesh. Associated Press a realizat acolo un reportaj cutremurător.
În lunile de vară, Banda se transformă în mod constant în cel mai fierbinte punct de pe glob, depășind frecvent pragul critic de 48 de grade Celsius la umbră. Pentru cele câteva sute de mii de oameni care numesc acest loc „acasă”, schimbările climatice nu reprezintă statistici pe ecranul unui computer sau dezbateri la summituri internaționale. Ele se traduc prin nopți sufocante în care termometrele refuză să coboare sub 34 de grade Celsius și prin pene masive de curent care opresc chiar și cele mai simple ventilatoare din casele sărace.
În Banda, valurile de căldură extremă încep încă din luna aprilie, cu mult înainte ca sezonul oficial de vară să se instaleze. Climatologii care monetarize extremele meteo globale arată că acest oraș a fost declarat de 7 ori cel mai fierbinte loc de pe planetă în 2026.
În luna mai, temperaturile au atins 48,2 grade Celsius (118,8 grade Fahrenheit), una dintre numeroasele dăți din acest an când orașul a înregistrat cea mai ridicată temperatură din țară într-o zi. Banda a fost, de asemenea, cel mai fierbinte loc de pe Pământ de șapte ori în acest an, majoritatea în aprilie, potrivit climatologului și istoricului meteo Maximiliano Herrera, care urmărește extremele meteorologice globale. De atunci, temperaturile au scăzut puțin, dar sunt încă sufocante, în special pe măsură ce ploile sezoniere cresc umiditatea.
Pe măsură ce aerul devine irespirabil, viața publică se oprește complet la orele amiezii. Străzile, altădată pline de viață, devin pustii, iar singurele ființe care mai caută umbra sunt animalele străzii, prăbușite pe peroanele gărilor sau sub streșini. Marea problemă a localnicilor nu este doar intensitatea căldurii din timpul zilei, ci faptul că atmosfera nu se răcește deloc după apusul soarelui. Temperaturile nocturne extrem de ridicate împiedică corpul uman să se recupereze după stresul termic acumulat în timpul zilei.
Fără acces la aer condiționat, mulți oameni aleg să își scoată paturile improvizate pe acoperișuri sau direct în stradă, în speranța că vor prinde o adiere ușoară de vânt. Cei mai mulți dorm însă iepurește, treziți constant de setea chinuitoare sau de mușcăturile insectelor.
La gara orașului, familiile se adună uneori până târziu în noapte, sperând că peroanele deschise și briza ocazională vor fi mai confortabile decât casele înghesuite care au absorbit căldura toată ziua.
Într-o astfel de noapte, zeci de oameni dorm în gară pentru a evita căldura. Într-un loc, mai mulți copii și adulți dorm pe pături întinse pe peronul de piatră, cu vagoane de tren parcate la câțiva metri distanță. Unii folosesc saci pe post de perne. O grămadă de șlapi se află la câțiva centimetri de picioarele lor goale. Un alt bărbat se întinde pe o bancă, cu capul pe un rucsac.
În apropiere, mai mulți bărbați și femei încearcă să doarmă pe pături lângă chioșcurile de bilete, în ciuda luminilor puternice. Câinii stau printre unii dintre oamenii de pe jos, încercând și ei să se odihnească.
Întreruperile de energie electrică durează uneori și câte zece ore pe zi, lăsând cartiere întregi fără nicio metodă de răcire. Familiile se ajută reciproc stropindu-se constant cu apă pe corp sau udând curțile pentru a mai tempera praful fierbinte care se ridică de pe ulițe.
Spitalele din regiune sunt asaltate de pacienți cu insolbație și epuizare termică. Efectele imediate ale acestei extreme meteorologice se resimt cel mai dureros în sistemul medical. Spitalul regional din Banda, una dintre puținele unități medicale mari din zonă, devine neîncăpător în perioada caniculei. Sute de oameni, în special copii, bătrâni și muncitori zilieri care nu își permit să refuze munca în aer liber, ajung la Urgențe cu simptome severe de deshidratare, leșin și șoc termic.
Secțiile spitalului sunt adesea arhipline, pacienții fiind nevoiți să aștepte pe holuri sau să împartă paturile înghesuite. Medicii fac eforturi supraomenești pentru a face față valului de îmbolnăviri, administrând soluții de rehidratare orală și încercând să scadă temperatura corporală a pacienților cu ajutorul compreselor cu gheață. Din păcate, pentru cei mai vulnerabili, cum a fost cazul valului de căldură devastator din statul Uttar Pradesh din 2023, când peste o sută de oameni au murit în doar câteva zile, ajutorul medical vine uneori prea târziu.
Autoritățile locale încearcă să implementeze măsuri de urgență, însă recunosc că resursele sunt limitate în fața unui fenomen de o asemenea amploare. Districtul a deschis câteva centre publice de răcire, a distribuit mii de kituri de rehidratare și încearcă să monitorizeze calitatea apei potabile.
Cu toate acestea, oficialii locali avertizează că problemele de fond sunt mult mai adânci: nivelul apelor subterane scade alarmant de la an la an, solul își pierde umiditatea, iar vegetația din regiune dispare treptat, lăsând pământul arid expus radiațiilor solare directe.
Banda este un semnal de alarmă pentru întreaga planetă. Ceea ce se întâmplă astăzi în acest colț din India reprezintă un scenariu care s-ar putea repeta în zeci de alte regiuni populate ale lumii dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse drastic. Până când marile decizii politice globale vor produce efecte reale, oamenii din Banda continuă să ducă, zi de zi, o bătălie tăcută și epuizantă pentru simpla supraviețuire sub un soare de plumb.
