Cum se tratează „brain fog” și oboseala cronică. Interviu cu dr. Laura Andreea Istrate, medic psihiatru la Spitalul Obregia, la „Bine pentru tine”

Pentru a înțelege cum putem supraviețui acestei avalanșe informaționale și când devine oboseala o problemă medicală, am stat de vorbă cu doamna dr. Laura Andreea Istrate, medic primar psihiatru și șef de secție la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” din București.

Cum facem diferența dintre simpla oboseală și epuizarea patologică

Cu toții avem zile în care ne simțim storși de energie, însă dr. Laura Istrate explică faptul că oboseala normală, fiziologică, are o rezolvare simplă: se remediază după o perioadă adecvată de odihnă. Dacă după o gardă grea sau o zi solicitantă dormim suficient, a doua zi ne reluăm activitatea în parametri normali.

În schimb, când vorbim despre o oboseală cronică, patologică, lucrurile se schimbă radical. Aceasta nu dispare după somn. Te trezești la fel de epuizat, ești cuprins de apatie, interacțiunea cu ceilalți devine o povară și, cel mai important, apare anhedonia – incapacitatea de a mai simți plăcere din activitățile care înainte îți aduceau bucurie, cum ar fi cititul unei cărți, vizionarea unui film sau o simplă plimbare. În acest punct, ajutorul de specialitate devine obligatoriu.

Tot în acest context apare și așa-numitul brain fog (ceața cerebrală), acea senzație că mintea pur și simplu refuză să mai funcționeze corect.

„Apare când suprasolicitarea mentală trece de un anumit prag. Ai răspuns la 25 de telefoane pe oră, ți-ai amintit că n-ai plătit lumina, copilul nu și-a făcut temele… Atunci apare senzația că nu te mai poți concentra pe nimic. Avem nevoie de pauze conștiente de relaxare pentru a funcționa corect”, explică dr. Laura Istrate.

Ce face stresul cronic în organism: de la cortizol la riscul de boală cardiacă

Stresul pe termen scurt este un mecanism de adaptare util. Ne ajută să ne mobilizăm pentru a respecta un termen-limită sau pentru a reacționa în fața unui pericol. Însă, atunci când stresul devine un partener constant de viață, consecințele asupra sănătății sunt devastatoare.

Menținerea unui nivel ridicat de cortizol (hormonul stresului) pentru o perioadă lungă de timp modifică întregul sistem endocrin. Acest dezechilibru afectează direct sistemul imunitar, crescând predispoziția la infecții, perturbă metabolismul, scade calitatea somnului și crește riscul apariției bolilor de inimă sau chiar a cancerului.

Un alt efect direct al suprasolicitării este anxietatea, pe care medicul o definește ca fiind „acea frică fără obiect”. Spre deosebire de frica normală (cum ar fi frica în fața unui pericol real), anxietatea te face să trăiești într-un scenariu catastrofal permanent, chiar și când ești în siguranță, între patru pereți.

Această stare poate provoca simptome fizice extrem de reale. De pildă, un atac de panică este frecvent confundat cu un infarct miocardic, deoarece ambele se manifestă prin dureri toracice, lipsă de aer, transpirații reci, palpitații și o senzație teribilă de moarte iminentă.

Capcana telefonului mobil și iluzia recuperării somnului în weekend

Telefonul mobil reprezintă probabil cea mai mare sursă de oboseală psihică din viața modernă. Nu doar timpul efectiv petrecut pe ecrane ne epuizează, ci disponibilitatea lui permanentă. Ori de câte ori facem o activitate mai monotonă, avem tendința de a verifica notificările. Această întrerupere constantă obligă creierul să depună un efort uriaș pentru a reveni la activitatea inițială.

Rețelele sociale precum TikTok sau Instagram ne bombardează cu videoclipuri extrem de scurte. Pentru că avem control total și putem schimba clipul în doar două secunde dacă nu ne captează interesul, ne antrenăm creierul să caute recompense rapide. O astfel de stimulare face ca activități mai lente, dar extrem de sănătoase, precum cititul unei cărți, să pară extrem de plictisitoare.

Pentru a ne proteja sănătatea mintală, medicul recomandă insistent să renunțăm la orice tip de ecran cu cel puțin o oră înainte de culcare. Lipsa somnului este, de altfel, primul semnal de alarmă în majoritatea afecțiunilor psihice.

Iar ideea că putem recupera în weekend somnul pierdut în timpul săptămânii este complet falsă. Creierul nu funcționează prin compensare; dacă dormi doar 3-4 ore pe noapte în timpul săptămânii, cele 12 ore de somn de sâmbătă nu vor repara daunele acumulate. De asemenea, consumul de alcool înainte de culcare, deși pare că ne ajută să adormim, distruge calitatea somnului, alcoolul fiind un toxic pentru organism.

Mituri din online: „Dopamine Detox” și iluzia vindecării prin gândire pozitivă

Internetul este plin de trenduri de autodiagnosticare și tratamente alternative, însă dr. Laura Istrate ne îndeamnă să privim aceste informații cu mult scepticism:

• Dopamine detox: Este un concept de marketing imposibil din punct de vedere biologic. Dopamina este un neurotransmițător esențial care asigură comunicarea între neuroni; nu putem priva creierul de ea. Putem doar să reducem stimulii care ne oferă descărcări rapide de dopamină pe termen scurt (cum ar fi scroll-ul infinit pe rețelele sociale).
• Suplimentele pentru memorie: În lipsa unor deficite clare de vitamine sau fier demonstrate prin analize, majoritatea suplimentelor funcționează exclusiv pe baza efectului placebo.
• Vindecarea prin gândire pozitivă: Trendul conform căruia optimismul poate vindeca orice boală psihică este extrem de periculos. Deși o atitudine pozitivă ajută în procesul de recuperare, afecțiunile psihice severe sunt cauzate de dezechilibre chimice la nivelul creierului, care nu pot fi corectate fără tratament medicamentos prescris de un medic psihiatru.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE