Documentele arată că Dan Șucu a fost recrutat în timpul studenției și a activat ca informator sub numele conspirativ „Mircea Crișan”. Deși dosarul său conține zeci de note informative și rapoarte ale fostelor organe de securitate, omul de afaceri nu a fost declarat colaborator în sensul legal al termenului.

Contactat de jurnaliști pentru a oferi un punct de vedere pe marginea acestor dezvăluiri, Dan Șucu a refuzat să comenteze subiectul.

Recrutat la 21 de ani din postura de ghid ONT

Povestea din arhive începe în anul 1984. La acea dată, Dan Viorel Șucu avea 21 de ani și era student în anul III la Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini (TCM).

În paralel cu studiile, el activa ca ghid în cadrul Oficiului Național de Turism (ONT), entitatea de stat care coordona vizitele grupurilor de turiști străini în România.

Aflându-se într-o poziție de interes operativ pentru regimul comunist, studentul a semnat un „Angajament” de colaborare cu Securitatea și și-a asumat numele conspirativ „Mircea Crișan”.

Obiectivul recrutării sale era monitorizarea anturajului în care se mișca: vizitatori străini, reprezentanți ai agențiilor de turism din afara țării, jurnaliști străini invitați prin Ministerul Turismului, dar și colegi de muncă din ONT.

Odată cu semnarea angajamentului, proaspătul informator a completat și o „Notă de relații” în care a trecut o listă cu 13 persoane din cercul său de cunoștințe — zece colegi ghizi și trei cetățeni americani pe care îi însoțise în deplasări.

„Poate deveni un bun specialist, dar nu ghid de elită, pentru că este timid, greoi în gândire și ușor bâlbâit în vorbe și fapte. Poate fi inclus în categoria „mediocru necesar”. Limba engleză nu o stăpânește prea bine, ceea ce constituie pentru el un motiv de inhibiție”, îl caracteriza de Dan Șucu sursa „Sorina” la 9 august 1984.

Ulterior, potrivit datelor din dosar, Dan Șucu a furnizat cel puțin 58 de note informative numai într-un interval de 19 luni, derulat între iunie 1986 și decembrie 1987.

De ce Dan Șucu nu a fost declarat colaborator în sensul legii

Subiectul legăturilor dintre Dan Șucu și fosta Securitate nu este unul complet nou, el fiind adus în discuție publică încă din anul 2015.

La solicitarea cotidianului Evenimentul zilei, CNSAS a emis la acea vreme o adeverință oficială prin care stabilea că omul de afaceri nu poate fi încadrat ca juridic colaborator al organelor de represiune.

Legislația din România impune îndeplinirea cumulativă a două condiții stricte pentru ca o persoană să primească decizia de colaborator al Securității:

Pentru încadrarea juridică, notele furnizate trebuie să fi vizat atingeri ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar informațiile furnizate să fi produs consecințe politice ori administrative directe împotriva persoanelor delațiate, prin acțiuni întreprinse de Securitate pe baza acelor rapoarte.

În cazul lui Dan Șucu, deși s-a confirmat existența calității administrative de informator și furnizarea celor 58 de note, verificările CNSAS au arătat că nu au fost întrunite ambele condiții prevăzute de lege.

Cu toate acestea, decizia din 2015 a CNSAS nu a fost luată în unanimitate, trei membri ai Consiliului — Florin Abraham, Florian Bichir și Corneliu Turianu — formulând opinii separate prin care considerau că activitatea sursei „Mircea Crișan” împlinește condițiile de colaborare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.