Ce salariu are un profesor de gimnaziu în Finlanda. Bianca Biro: „Nu e mare, dar primim sporuri. Munca în plus este respectată”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape o lună ne mai desparte de începerea noului an școlar, iar sistemul de învățământ se află în prag de colaps. Motivul? Proiectul legii salarizării care a declanșat valuri de nemulțumiri în rândul profesorilor și care, dacă va fi adoptat în forma actuală, va duce la noi proteste în stradă, amenință sindicatele. Potrivit acestora, România își dorește o educație ca-n afară, însă pe bani mai puțini și în condiții de muncă mai grele. Într-adevăr, făcând o comparație cu alte sisteme de educație, România pare a fi o țară bananieră. În Finlanda de exemplu, pe lângă salarii decente și diferite sporuri, profesorii se mai bucură de un avantaj care la noi lipsește cu desăvârșire: respectul societății și valorizarea muncii depuse. „Ceea ce contează enorm”, a declarat pentru Libertatea Bianca Biro, profesoară la o școală din Helsinki.
Cuprins:
- Bianca Biro, un profesor din pasiune pentru această meserie
- În Finlanda, profesorii au un salariu mediu pe economie. Bianca Biro: „Eu sunt mulțumită. Trăiesc bine, duc o viață normală”
- Cu cât sunt plătiți profesorii din Finlanda pentru ora de dirigenție
- Sporuri pentru activități prestate în școală. Bianca Biro: „Primesc 122 de euro pe lună”
- Cum crește salariul profesorilor din Finlanda
- Cât este norma didactică și cum sunt plătite orele suplimentare
- Profesorii care supraveghează elevii la cantină primesc gratuit o masă caldă
Bianca Biro, un profesor din pasiune pentru această meserie
Bianca Biro are 45 de ani și este profesoară de Limba franceză și engleză la o școală gimnazială din Helsinki, Finlanda. A ajuns în această țară în 2006, împreună cu soțul ei, și a intrat în învățământ zece ani mai târziu. Motivul? „Din pasiune pentru această meserie dar și din iubire pentru copii”, ne-a mărturisit dascălul care recunoaște: dacă ar fi să poată da timpul înapoi, și-ar alege aceeași meserie.
„Vorbeam deja finlandeza la nivel nativ, iar acest lucru m-a ajutat să mă integrez în sistemul lor de educație. Am solicitat recunoașterea diplomelor din România – eu am terminat Facultatea de Litere din Timișoara – după care am dat un test de limbă finlandeză. Mi-am găsit apoi un post în învățământ: profesor de limbă franceză și engleză pentru școala primară și gimnaziu. Asta se întâmpla în anul 2016”.
La început, Bianca a intrat în sistem ca profesor suplinitor. „Am predat la gimnaziu, iar în același timp am ținut și cursuri de limba română copiilor români care proveneau din familii de imigranți români”.
A fost acea perioadă de început de carieră, în care profesoara a prins experiență și a învățat cum să fie dascăl. „Timp de șase ani, am lucrat cu contract pe perioadă determinată. Cred că am trecut prin cel puțin 10 școli. Dar am prins drag de această meserie, am învățat cum funcționează sistemul și care sunt regulile”.
În Finlanda, profesorii au un salariu mediu pe economie. Bianca Biro: „Eu sunt mulțumită. Trăiesc bine, duc o viață normală”
Privind acum înapoi, Bianca este recunoscătoare nu doar pentru salariul decent pe care îl primește, ci mai ales pentru faptul că profesorii finlandezi beneficiază și de un anumit statut, sunt respectați în societate, iar munca lor este pe deplin valorizată. Practic, aceștia, deși nu au salarii spectaculoase, se bucură de un sistem care recompensează experiența, responsabilitățile suplimentare și activitatea în școli cu elevi vulnerabili.
„În momentul de față, salariul meu brut este de 3.200 de euro. Asta înseamnă că în mână iau în jur de 2.400 de euro. Nu este un salariu mare, dar este unul decent, satisfăcător. În general, în Finlanda salariul profesorilor este unul mediu, dar care ne ajută să trăim bine, să ducem o viață normală, fără lipsuri”.
Însă, pe lângă acești bani încasați lunar, Bianca Biro primește alte câteva sporuri care îi rotunjesc veniturile. „Unul dintre cele mai importante beneficii este acordat profesorilor care aleg să lucreze în unități de învățământ cu un grad ridicat de dificultate. Cum este și cazul meu”.
Într-adevăr, în școala în care predă, mulți elevi provin din medii socio-economice defavorizate, au dificultăți de învățare sau nu stăpânesc suficient limba finlandeză și au nevoie de sprijin suplimentar. „Avem mulți elevi care au nevoie de sprijin, de ajutor, elevi care provin din familii vulnerabile, din familii de imigranți. Pentru că alegem să lucrăm într-o astfel de școală, primim un spor de 200 de euro pe lună. Nu este o sumă foarte mare, dar contează. Îți arată că statul apreciază faptul că lucrezi într-un mediu mai dificil și-ți respectă munca”, ne-a mărturisit profesoara.
Făcând o comparație, în România noua lege a salarizării stabilește pentru predarea simultană sporuri între 5% și 15%, în funcție de numărul claselor comasate. Practic, în sistemul românesc nu există un mecanism similar celui finlandez de recompensare a profesorilor care lucrează în școli cu un grad ridicat de vulnerabilitate socială. În schimb, legea românească prevede un spor de izolare acordat profesorilor care fac naveta și predau în localităţi îndepărtate. Acesta urmează însă să scadă de la 20% la 15% din salariul de bază, potrivit noii legi a salarizării.
Cu cât sunt plătiți profesorii din Finlanda pentru ora de dirigenție
O altă mare diferență între cele două modele - cel românesc și cel finlandez- este felul în care sunt remunerate responsabilitățile suplimentare ale profesorilor.
În România, cea mai discutată modificare adusă de noua lege a salarizării privește ora de dirigenție. Până acum, sporul încasat de profesorii diriginți reprezenta 10% din salariul de bază și varia în funcție de experiență. Noua lege îl transformă însă într-o sumă fixă de 410 lei brut, adică aproximativ 240 lei net, indiferent de vechime sau grad didactic.
Ca o comparație, în Finlanda, dirigenția este plătită separat, cu aproximativ 170 de euro pe lună, adică 890 de lei. „Rolul de diriginte este remunerat cu aproximativ 170 de euro pe lună. Însă, de multe ori, această responsabilitate și implicit această sumă de bani sunt împărțite între doi profesori care lucrează în echipă”, explică Bianca.
Sporuri pentru activități prestate în școală. Bianca Biro: „Primesc 122 de euro pe lună”
Mai mult, sistemul finlandez acordă sporuri pentru aproape orice responsabilitate suplimentară. „Profesorii pot avea diferite roluri în școli. De exemplu, sunt profesori care se ocupă de biblioteca școlii. Asta înseamnă că urmăresc achizițiile de carte, organizează programul elevilor care lucrează în bibliotecă, se ocupă cu coordonarea tuturor activităților în care este implicată biblioteca școlii. Iar pentru pentru acest rol, ei primesc o sumă de bani în plus. Eu, de exemplu, am rolul de coordonator digital. Rolul meu este să îi ajut pe colegii să integreze tehnologia în procesul educațional. De exemplu, ofer colegilor idei despre cum ar putea să facă podcast-uri, cum ar putea să realizeze imagini video și cum să le folosească eficient în actul de predare”.
Pentru această activitate, Bianca Biro primește, pe lângă salariu, încă aproximativ 122 de euro pe lună.
Cum crește salariul profesorilor din Finlanda
În Finlanda, experiența la catedră produce automat creșteri salariale. „După primii cinci ani există deja un procent care se plătește în plus la salariu. Salariul crește puțin, dar crește odată cu anii de experiență”, spune profesoara. Majorarea este de aproximativ 5% din salariul brut.
În România, experiența este reflectată prin grile diferite în funcție de vechime și grade didactice. Concret, potrivit noii legi a salarizării, salariile profesorilor sunt stabilite prin înmulțirea coeficientului aferent categoriei profesionale cu valoarea de referință de 4.100 de lei.
Astfel, profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic I vor încasa între 8.077 lei și 9.758 lei pentru vechime peste 25 de ani, iar cei cu studii superioare de lungă durată și grad didactic II vor primi între 7.954 lei și 8.979 lei. Cât despre profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic definitiv, aceștia vor încasa salarii între 7.831 lei și 8.446 lei.
În ceea ce-i privește pe profesorii debutanți, cei cu studii superioare de lungă durată, indiferent de grad, vor primi un salariu de 7.790 lei, iar cei cu studii superioare de scurtă durată vor încasa 7.626 lei. Dacă ne referim la învățământul primar și preșcolar, învățătorii, educatoarele și educatorii-puericultori cu studii de nivel liceal vor încasa un salariu între 7.462 lei și 8.446 lei.
Cât este norma didactică și cum sunt plătite orele suplimentare
În Finlanda, norma didactică este de 37, 5 ore pe săptămână, iar norma de predare, adică numărul efectiv de ore petrecut la clasă, cu elevii, este de 23 de ore pe săptămână. „Programul nostru de lucru este stabilit la nivel național. Este vorba despre 37 de ore și jumătate pe săptămână. Și este responsabilitatea noastră să-l respectăm întocmai”.
Însă, continuhă Bianca Biro, profesorii, în general, prestează muncă în plus. „Cred că orice profesor din lumea asta muncește mai mult decât prevede legea. Pentru că munca noastră nu se termină odată ce am ieșit din clasă sau pe poarta școlii. Eu, de exemplu, am uneori nevoie de mai mult timp să-mi pregătesc orele, evaluarea elevilor, documentarea a ceea ce urmează să le spun copiilor a doua zi, elaborez fișe de lucru, gândesc activități auxiliare care mă pot ajuta în predare. Plus activitățile realizate în cadrul școlii în care sunt implicată și care și ele cer timp. Munca unui profesor este complexă”.
Profesoara explică faptul că norma de predare la clasă este de 21 de ore, dar poate ajunge la 23 de ore atunci când școala are nevoie. Iar orele suplimentare sunt plătite cu 150%. „Dacă nu toate orele sunt acoperite în școală, poți să iei ore în plus, iar acestea sunt plătite cu 150% față de tariful normal.”
În Finlanda, profesorii nu lucrează 8 ore pe zi. Uneori muncesc mai mult, alteori mai puțin. „Însă, la final, noi trebuie să bifăm cele 37 de ore de lucru. E treaba noastră cum ne împărțim timpul. Însă toți încearcă să-și facă treaba, să respecte legea”.
Profesorii care supraveghează elevii la cantină primesc gratuit o masă caldă
Și încă un aspect: în Finlanda profesorii nu primesc o indemnizație de hrană, în schimb, spune Bianca Biro, lor li se oferă o masă caldă la școală. Există, însă, o condiție. „În școala noastră, de exemplu, elevii care mănâncă la cantină sunt supravegheați tot de către noi, profesorii. Dar facem cu rândul. Iar cine este la supraveghere primește în ziua respectivă prânzul gratuit, oferit de la școală. Când nu, ne cumpărăm singuri mâncarea”.
Dacă este să comparăm cele două sisteme de educație, cel de la noi și cel din Finlanda, diferențele sunt vizibile și colosale. Acestea însă nu țin neapărat de cuantumul salariului, deși profesorii finlandezi au salarii mai mari decât românii ci, mai degrabă, de modul în care este privită acestă meserie și valorizată în societate.
„Sistemul recompensează explicit fiecare responsabilitate suplimentară, experiența profesională și disponibilitatea profesorilor de a lucra în școli dificile. În plus, autonomia de care beneficiază cadrele didactice este dublată de încredere și de flexibilitate în organizarea muncii”, a mai precizat profesoara Bianca Biro.
tomcat777 30.07.2026, 22:56
Nu e oare in Romania salariul unui profesor peste medie cum e in Finlanda ? Adevarul e ca sistemul de invatamant din Romania e cel mai prost din Europa, dar nu e in buna parte si vina profesorilor ?
euueeuue 06.08.2026, 17:10
Nu, nu este, nici salariul, nici sistemul ...