• „Nimeni nu a anticipat că AUR va obține peste 9%. Au fost făcute cercetări care arătau că partidul este în creștere, dar nimeni, în mod serios, nu se aștepta la un astfel de scor”, spune Remus Anghel, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și autor al mai multor studii despre migrația românilor.
  • Partidul AUR a înregistrat 9,17% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare din 6 decembrie, deși există oficial numai de un an. La voturile din diaspora s-a poziționat pe locul III, după Alianța USR-PLUS și PNL, cu 23,3% din voturi.

Un prim factor: problemele sociale asociate migrației

„Deși profilul partidului este de tip extremist, nu este corect să transferăm această etichetă la întregul lor electorat. Categoriile care i-au votat și motivele acestora sunt mult mai variate”, explică Monica Stroe, doctor în antropologie și absolventă a unui masterat despre naționalism la Central European University.

Monica Stroe corelează popularitatea partidului în rândul diasporei, mai ales din Italia, Germania și Spania, cu popularitatea în rândul tinerilor din medii defavorizate care au fost expuși la problemele sociale asociate migrației. 

Promisiunea unei vieți demne acasă, «nu printre străini», și chiar în mediul rural, precum și a unor politici concrete de susținere pentru întemeierea unei familii sunt prezente din plin pe agenda AUR și sunt de natură să atragă tinerii din medii defavorizate.

Monica Stroe, antropolog:

Strict procentual, mai mulți votanți tineri are doar USR-PLUS: cu 5% în plus, a afirmat într-un interviu Dan Jurcan, directorul IRES. 

Succesul AUR în rândul tinerilor. 6 dintre ei spun de ce au votat cu acest partid
Andreea Ursa

Andreea Ursa, 24 de ani, mamă a doi copii: „Când ne-a fost mai greu, statul nu ne-a ajutat cu nimic”

Andreea îl urmărește pe George Simion, cofondator AUR, de peste 10 ani, de când acesta s-a dus acasă la Ion Iliescu să-i dea o lumânare în semn de revoltă pentru victimele de la Revoluție. „Lui George nu îi este frică să spună lucrurilor pe nume”. Prin intermediul său a aflat despre AUR, despre care spune că „se luptă pentru dreptate, unire, păduri și tot ce reprezintă România”.

Andreea s-a înscris în AUR, iar la alegerile parlamentare din 6 decembrie s-a dus ca reprezentantă a partidului în comisia unei secții de votare într-un sat din Arad, la 30 km de casa ei.

Femeia spune că atunci când i-a fost cel mai greu, statul nu a ajutat-o cu nimic. „În 2015 ne-a ars casa. Am rămas doar cu hainele de pe noi. Eram gravidă în 5 luni, cu primul copil. Am depus actele la primărie să primim teren pentru a ne putea construi o casă. Nu ne-a dat nimic. În schimb, cei care se aveau bine cu primarul au primit”.

Antropologul Monica Stroe crede că marginalizarea este unul dintre motivele pentru care oamenii caută apartenența la un grup, de asemenea neacceptat pe scară largă, cum este partidul AUR.

Votul tânăr pentru AUR este și o reacție la excluziunea socială. Agenda lor cu elemente de stat social nuanțează și mai mult motivele popularității în rândul tinerilor care provin din mediul rural sau din orașe mici, fără perspective profesionale și fără acces la studii superioare.

Monica Stroe, antropolog:

„Ne gândim să ne mutăm în Italia”

În prezent, Andreea împreună cu soțul său și cei doi copii, de 5 și 2 ani, stau într-o casă mică, cu o singură cameră. Au făcut împrumut la bancă. „În fiecare lună, pe lângă facturi, mâncare, trebuie să plătim 650 de lei rată la bancă”, explică femeia.

Familia trăiește din alocațiile copiilor și din banii pe care îi strânge soțul, care pleacă în fiecare an în Marea Britanie, unde muncește ca sudor.

„Acum, ne gândim să ne mutăm în Italia, unde locuiește fratele meu. Când o să crească copiii, o să aibă nevoie de mai multe. Eu, cu 10 clase, ce slujbă plătită decent pot să-mi găsesc?”, mai spune tânăra mamă.

Andreea face parte dintr-o categorie de tineri care se simt excluși și pentru că nu li s-a oferit o pregătire mai bună. „Nivelul de școlarizare se corelează cu nivelul veniturilor și cu cel al bunăstării în general”, spune Șerban Iosifescu, cercetător în educație.

„România alocă cel mai mic procent din UE pentru educație. Avem o criză de leadership la nivelul Ministerului Educației de 30 de ani. N-am avut niciun program pentru educație care să stea în picioare mai mult de un mandat (patru ani – n.r.)”, explică cercetătorul.

Deși s-au realizat diferite strategii în domeniul educației și al incluziunii sociale, 30% dintre tinerii între 15 și 34 de ani nu sunt în școală, nu urmează niciun curs de formare și nici nu sunt angajați, potrivit Eurostat

Succesul AUR în rândul tinerilor. 6 dintre ei spun de ce au votat cu acest partid
Florin Nica

Florin Nica, 35 de ani, român stabilit în Londra: „Am votat cu Iohannis, acum cred că am făcut o greșeală”

Florin Nica este de șase ani în Londra. Spune că acolo are o viață mult mai bună decât în România. Statul britanic i-a acordat un credit special pentru studii, cu care și-a plătit un curs de calificare în IT. Acum lucrează în domeniul administrării de servere.

„Vreau ca țara mea să arate mai bine în comparație cu ce am lăsat în urmă. Pe mine mă doare cel mai tare tăierea pădurilor. Nimeni nu vrea să oprească hoția asta. E cum zicea Băsescu: unde pui mâna, acolo găsești corupție”, spune bărbatul de 35 de ani.

Florin crede că sistemul a generat mereu același tip de politicieni: „hoți, care fac ce spun forțele străine ca NATO sau UE, nu ce este bine pentru români”.

De când s-a stabilit în Londra, în afară de alegerile din 6 decembrie, a mai mers doar la ultimele alegeri prezidențiale, când a votat pentru Klaus Iohannis. „Nu puteam să votez pentru o analfabetă”, explică Florin. Acum însă, crede că a făcut o greșeală.

Iohannis nu are nimic în comun cu țara. Toate acele comenzi care s-au dat în perioada stării de urgență sunt un abuz. Și pe mine m-au prins în Anglia fără mască pe stradă, dar polițiștii m-au avertizat frumos, nu direct cu amendă.

Florin Nica:

Cercetătorul Remus Anghel spune că după alegerile prezidențiale din 2004, când Traian Băsescu a câștigat primul mandat, s-a vehiculat mitul că „diaspora este o forță progresistă, pentru că se opune PSD-ului”.

„Nimeni nu s-a întrebat de ce unii oameni care locuiau în Moldova și votau cu PSD, după ce se stabileau într-o țară din Vest, votau cu un partid de dreapta. Votul lor e posibil să nu fi fost ideologic în sensul de stânga versus dreapta, ci pentru o societate care să se apropie de bunăstarea pe care o văd în afară”, explică el.

Cercetătorul susține că o ipoteză pentru comportamentul votanților din diaspora, inclusiv cei tineri, pleacă de la dorința de schimbare. „Ei compară societatea unde muncesc cu ce au lăsat în România. Nu ține doar de politică. Instituțiile funcționează mai bine în Marea Britanie sau Italia, în ciuda harababurii pe plan politic”.

Succesul AUR în rândul tinerilor. 6 dintre ei spun de ce au votat cu acest partid
Cristina Rotariu

Cristina Rotariu, 25 de ani, asistentă medicală în Germania: „Prea mulți tineri suntem plecați. PSD și PNL n-au făcut nimic”

De jumătate de an în Hamburg (Germania), Cristina lucrează ca asistentă medicală la un azil de bătrâni. Mama ei muncește de câțiva ani în același domeniu, dar în alt oraș din Germania. Singurul membru al familiei care mai este în țară este fratele ei, de 18 ani.

Pe alegătorii AUR între 18 și 35 de ani este posibil să-i mai unească o experiență specifică: mulți dintre ei sunt copiii românilor migrați pentru muncă în Europa de Vest și, posibil, ei înșiși migranți. Ei sunt o generație victimă a incapacității guvernelor din anii 90 și până acum de a le asigura bunăstare părinților lor.

Monica Stroe, antropolog:

Tânăra de 25 de ani spune că în România ar fi mult mai prost plătită pentru aceeași muncă și este convinsă că, dacă vrea să prindă un post de asistentă într-un spital, trebuie să dea șpagă sau să aibă pile. „Am mulți prieteni care lucrează ca mine în Germania sau în Anglia și gândesc la fel. Cu banii pe care îi câștigi în România nu poți să-ți iei o casă. Nu poți să faci nimic”, spune Cristina.

A votat AUR pentru că este un „partid nou și diferit”. „Vor să unească toți românii, să facă ceva pentru țară, ca să nu mai fim nevoiți să plecăm. Mulți, prea mulți tineri suntem plecați. PSD și PNL n-au făcut nimic. Despre USR-PLUS nu știu prea multe”.

Cristina nu știe ca AUR să fie împotriva avortului. Se consideră credincioasă, dar nu este de acord cu interzicerea avortului la cerere.

„Pentru mine credința este importantă. Cât despre avort, eu am făcut unul când aveam 22 de ani. Aș fi vrut să păstrez sarcina, dar n-am avut posibilitate financiară. N-ar trebui interzise avorturile, dar statul ar trebui să le ajute mai mult pe femei”.

Succesul AUR în rândul tinerilor. 6 dintre ei spun de ce au votat cu acest partid
Alexandru B.

Alexandru B., 25 de ani, student: „Nu sunt legionar, dacă nu sunt de acord să-mi expun copiii într-o lume în care homosexualii se țin de mână”

Alexandru este activ în AUR din noiembrie, iar candidatura pentru poziția de membru și-a depus-o pe 8 decembrie. Până să apară acest partid, era „apolitic”, pentru că „cele mai multe partide nu fac decât să se bată între ele pentru propriile interese”.

Votul tinerilor pentru AUR este și o consecință a neîncrederii lor în establishmentul politic. Una dintre cauze este promovarea în funcții de conducere a unor persoane pe alte criterii în afară de cele meritocratice.

Șerban Iosifescu, cercetător în educație:

Din conducerea partidului AUR i-au atras atenția George Simion și avocata Diana Șoșoacă. „Ei luptă pentru toți românii, inclusiv pentru tineret, ca să nu mai plece în afară”, justifică Alexandru.

Și el a fost nevoit să plece la muncă în Germania, unde e și sora sa, la scurt timp după ce a murit tatăl lor. Era student în ultimul an la Psihologie, dar din cauza situației financiare a familiei, n-a putut să-și termine studiile. „Am făcut muncă fizică, în loc să muncesc în domeniul pe care l-am studiat”, spune tânărul.

După câțiva ani s-a întors în România. Acum este student în anul II, la Științe juridice în București. A ales acest domeniu pentru că are „un spirit justițiar”. 

Cred că Dumnezeu și-a făcut lucrarea prin decizia mea de a mă întoarce în România. Eu sunt credincios. Nu sunt legionar, dacă nu sunt de acord să-mi expun copiii într-o lume în care homosexualii se țin de mână și fac parade.

Alexandru, votant AUR:

„Noi vrem să facem curățenie în clasa politică și să abrogăm dictatura sănătății. Există un virus, dar nu sunt de acord să se catastrofeze situația”, încheie studentul.

Succesul AUR în rândul tinerilor. 6 dintre ei spun de ce au votat cu acest partid
Claudiu Turcan, alături de George Simion

Claudiu Turcan, 24 de ani, profesor de geografie: „Îmi place că George Simion este antisistem, antipartide și anti-Iliescu”

Claudiu este profesor de geografie la o școală de cartier din Timișoara. Spune că votul său a fost mai mult pentru George Simion, decât pentru partid. „Eu nu sunt neapărat încântat de AUR. Doamna avocat Șoșoacă mi se pare prea gălăgioasă, iar lista din Bihor, județul de unde sunt eu, a fost deschisă de Lasca, judecat pentru că sparge bancomate și condamnat pentru fapte de agresiune”, spune cadrul didactic.

L-a descoperit pe Simion la alegerile europarlamentare din 2019 când a candidat ca independent. „Cred că este un om serios, patriot și sufletist. Îmi place că este antisistem, antipartide și anti-Iliescu”.

Apoi, spre sfârșitul anului trecut, a mers la lansarea cărții scrise de George Simion „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu”.

După eveniment, profesorul și alți câțiva dintre cei care au participat au mers cu George Simion la o bere.

„Aveam doar 9 lei în portofel. I-am zis că o să-i cumpăr cartea altădată, dar el s-a prins că n-am destui bani și mi-a dat-o gratis. Atunci m-am convins că are caracter”, spune Claudiu.

Succesul AUR în rândul tinerilor. 6 dintre ei spun de ce au votat cu acest partid
Nicoleta Bratu

Nicoleta Bratu, 20 de ani, elevă la o școală postliceală: „Ar fi bine ca politicienii să aibă valori creștine”

Nicoleta spune că, pentru ea, nu există o variantă mai bună decât AUR. „L-am văzut implicat pe George Simion. Și pe doamna Șoșoacă, care vorbește foarte frumos. De PSD și PNL ne-am săturat. Ei dădeau pomeni electorale, în timp ce copiii aveau alocații de mizerie. USR va ajunge ca PNL”.

Antropologul Monica Stroe arată că unii alegători au nevoie să pună ștampila pe un partid fără trecut, iar asta poate părea sinonim cu „un partid curat”.

USR e un partid parlamentar, e instituționalizat, iar imaginea sa a fost deja pătată de câteva scandaluri care i-au asociat cu modurile vechi, politicianiste de a face politică.

Monica Stroe, antropolog:

Tânăra de 20 de ani spune că nu-i place nici de președintele Klaus Iohannis, pentru că sprijină prea mult PNL și nu este creștin-ortodox, spre deosebire de cei din AUR.

„Un președinte trebuie să fie obiectiv. Președintele nu este de religia noastră și uitați că nu face nimic pentru țară. Ar fi bine ca politicienii să aibă valori creștine. Să ajute copiii săraci și oamenii sărmani”.

Cât despre căsătoriile între persoane gay, deși în conducerea partidului sunt membri care au fost în Coaliția pentru Familie, Nicoleta spune că n-ar trebui interzise. „Dacă așa simt ei, ar trebui să se poată căsători la noi în țară”.

Votul tinerilor pentru AUR: între o palmă pentru vechiul sistem și frustrări

Balabasciuc Constantin, președintele organizației de tineret AUR, explică ce înseamnă votul acestor tineri:

„Votul lor este o palmă pentru vechiul sistem, iar pentru noi reprezintă o onoare și o obligație morală. Prin proiectele noastre legislative ne vom lupta să le deschidem oportunități, locuri de muncă plătite decent, astfel încât materia cenușie și forța de muncă să nu mai emigreze, ba chiar să poată reveni în țară”, spune reprezentantul tinerilor AUR.

Astfel de promisiuni pot fi un pansament pentru noua generație de tineri migranți, crede cercetătorul Remus Anghel.

„E posibil ca mulți care se duc în Occident, din migrația nouă, tânără, să aibă anumite frustrări. Te duci în Vest pentru un trai mai bun și vezi că nici acolo nu-s câinii cu covrigi în coadă. Muncești mult, primești 2.000 de euro pe lună din care trebuie să plătești chirie, facturi și mâncare. Iar după ce tragi linia, îți dai seama că nu mai rămâi cu foarte mulți bani”.

Citeşte şi:

Mărturia unei participante la testele vaccinului anti-COVID AstraZeneca. Cum s-a simțit după prima injecție și ce mesaj are pentru cei sceptici în fața bolii

Două organizații pentru tineri din Iași sunt, de fapt, un centru de abuz sexual și tortură! Virginitatea e condiția de aderare

Un sfert din populația globală nu va avea acces la vaccinul anti-COVID până în 2022, avertizează specialiștii

Anamaria Prodan, comunicat ciudat după ce Reghecampf a apărut cu iubita nouă: „Greșelile lui sunt omenești”
PARTENERI - GSP.RO
Anamaria Prodan, comunicat ciudat după ce Reghecampf a apărut cu iubita nouă: „Greșelile lui sunt omenești”
Ce se va întâmpla cu Reghe și iubita lui, în viitorul apropiat. O femeie celebră a dezvăluit tot
Playtech.ro
Ce se va întâmpla cu Reghe și iubita lui, în viitorul apropiat. O femeie celebră a dezvăluit tot
S-a apucat de videochat la 20 de ani. Reacția mamei după ce vecinii au aflat și i-au zis "Uite-o pe Miruna, e dezbrăcată"
Observatornews.ro
S-a apucat de videochat la 20 de ani. Reacția mamei după ce vecinii au aflat și i-au zis "Uite-o pe Miruna, e dezbrăcată"
Horoscop 19 octombrie 2021. Scorpionii trebuie să iasă din propria minte, cea care acum le condiționează deciziile
HOROSCOP
Horoscop 19 octombrie 2021. Scorpionii trebuie să iasă din propria minte, cea care acum le condiționează deciziile
Doi tineri bolnavi de Covid-19 au murit în curtea spitalului din Craiova. Nu aveau comorbidități
Știrileprotv.ro
Doi tineri bolnavi de Covid-19 au murit în curtea spitalului din Craiova. Nu aveau comorbidități
Frumoasa sportivă a ţării, şocată după ce şi-a făcut analizele. Ce rezultat a citit: "Homosexualitate, risc ridicat". "Diagnosticul" medicului a bulversat-o
Telekomsport
Frumoasa sportivă a ţării, şocată după ce şi-a făcut analizele. Ce rezultat a citit: "Homosexualitate, risc ridicat". "Diagnosticul" medicului a bulversat-o
Lasă-ți cardul acasă! Cum să plătești cu telefonul mobil și la ce te ajută
PUBLICITATE
Lasă-ți cardul acasă! Cum să plătești cu telefonul mobil și la ce te ajută