Întrebarea dacă Europa poate acționa ca un bloc pentru a cumpăra mai mult combustibil american planează în relația transatlantică după ce președintele ales al SUA este inaugurat luni.
„Achiziție pe scară largă a petrolului și gazelor noastre. În rest, sunt TARIFE până la capăt!!!”, a postat Trump pe rețelele de socializare luna trecută.
La scurt timp după realegerea sa, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut ideea: „De ce să nu înlocuiți (n.r. – gazul rusesc) cu GNL american?”. Dar organismul executiv al UE nu este un cumpărător de gaze și nu poate face altceva decât să semnaleze președintelui ales al SUA că companiile europene sunt interesate de GNL american, spun oficialii și analiștii.
Blocul comunitar s-a angajat în 2022 să cumpere mai mult GNL din SUA. Oficialii spun că nu există planuri imediate pentru a actualiza această promisiune.
„Cu ce condiții trebuie să venim pentru ca acest lucru să se întâmple? Nu vom reconsidera totul pe 21 ianuarie”, a spus un oficial al UE.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/profimedia-0953447275-1-1024x766.jpg)
Sursa: Profimedia
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4364bf782b71a83f376ace10fb96b9e6.jpg)
Problema de bază este incapacitatea blocului de a renunța la combustibilii fosili rusești, mult mai ieftini. Anul trecut, companiile din UE au importat cantități record de GNL din Rusia.
„Acel GNL ar trebui să provină din Statele Unite”, a spus Mike Sommers, directorul executiv al Institutului American de Petrol, cel mai mare grup de lobby pentru petrol și gaze din SUA.
Temându-se de o strângere a aprovizionării după ce Moscova a oprit treptat gazul din conducte către Europa, UE a încetat să interzică GNL, așa cum a făcut-o cu cărbunele rusesc – sau să stabilească un plafon de preț pentru GNL rusesc transportat pe cisterne, așa cum a fost cazul petrolului rusesc.
În schimb, blocul a stabilit un obiectiv orientativ de a se înlătura complet toți combustibilii fosili ruși până în 2027 și a permis guvernelor să interzică exportatorilor țării să folosească infrastructura gazelor din UE. Unii miniștri s-au plâns că acest lucru nu este suficient pentru a forța companiile să rupă contractele existente.
GNL ar putea fi inclus într-o nouă rundă de sancțiuni, potrivit diplomaților UE implicați în negocieri, dar acest lucru ar necesita aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre, Ungaria și Slovacia urmând probabil să se opună.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_362d4e88893faf958f3cbaa9252b5053.jpg)
Administrația președintelui american Joe Biden a adăugat luna aceasta două instalații mai mici de GNL rusești pe lista de sancțiuni a SUA, dar a refuzat să includă Yamal, un terminal important care aprovizionează Europa și alte părți ale lumii.
O mișcare „foarte logică” ar fi ca administrația lui Donald Trump să introducă sancțiuni mai dure împotriva Yamal, având în vedere modul în care viitorul președinte încearcă să impulsioneze mai multe exporturi americane de GNL către Europa, a declarat Tatiana Mitrova, analist la Centrul pentru Politica Energetică Globală.
Industria americană este încrezătoare că are o capacitate de rezervă mai mult decât suficientă pentru a înlocui GNL rusesc din mixul energetic european.
S&P Global Commodity Insights a declarat că un total de 10,3 milioane de tone de GNL au fost deja contractate pentru Europa de la fabricile americane aflate în construcție. În plus, 9,5 milioane de tone sunt disponibile și pentru cumpărători, inclusiv din Europa. Aceste volume depășesc cele 17 milioane de tone de GNL rusesc importate de UE anul trecut și „vor fi disponibile în anul 2029 sau cu mult înainte”, susține S&P.
Trump a promis că va ridica înghețarea noilor capacități de export de GNL impusă de administrația anterioară, ca una dintre primele sale acțiuni în funcție.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_22613306c878d0f4c26afb569d016e0c.jpg)
UE are, de asemenea, posibilitatea de a importa mai mult la terminalele de regazificare, care transformă combustibilul lichefiat livrat înapoi în gaz.
Sensibilitatea la prețuri este însă o problemă majoră. În același timp, când îl liniștește pe Trump, UE se luptă să își protejeze industriile și să reducă prețurile mari la energie, în special în Germania, cea mai mare economie europeană. Prețurile gazelor din UE sunt de aproximativ trei ori mai mari decât în SUA și s-au încăpățânat să rămână mai mult decât dublu față de ce erau înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022.
„Problema prețurilor este una delicată și decisivă”, a spus un înalt oficial al UE.
Anatol Feygin, directorul comercial al companiei exportatoare de GNL din Houston, Cheniere Energy, a declarat pentru Financial Times că deciziile comerciale și semnalele de preț vor determina fluxurile de GNL din SUA către Europa, mai degrabă decât un decret guvernamental.
„SUA sunt foarte diferite de Qatar și de alte părți ale lumii. Nu există tranzacții directe de la guvern la guvern”, a spus el.
O modalitate prin care Bruxelles-ul sau alte guverne ale UE să fie implicate este crearea unei rezerve strategice de GNL care ar putea include transporturi din SUA, a sugerat Feygin.
Se preconizează că cererea UE de gaze naturale va scădea cu până la 25% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2023, conform previziunilor Agenției Internaționale pentru Energie, în timp ce țări precum Qatar și Canada sunt, de asemenea, pregătite să aducă mai multă producție pe piață.
„Suntem la începutul unui nou val de aprovizionare cu GNL”, a declarat Michael Stoppard, responsabil pentru strategia globală de gaz la S&P Global Commodity Insights.
„Cu fiecare an care trece, devine mai ușor pentru Europa să găsească alternative la GNL rusesc”, a mai explicat el.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_75d30f2629d4eb96ca529ef1430f1649.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_838d7710e2cff83b7d1cc9f8f6501117.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bb6b5b28e7e7a40949bccbd4e6f6c43b.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_bf34df6919fbd821694c0bbac3953c77.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_5847578438b1aa0ef160e8ace0249d62.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_f072c30a9773ee9c00f433036074de29.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cd1e12fc7ea357b6fee15453e6c54e41.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_b6504ca30c6e2e786ffdf103eab148fb.jpg)