De ce suntem răi pe social media. Polarizarea și „camerele de ecou” facilitează astfel de mesaje

Conceptul de agresiune morală – Baza răutății pe social media

Conceptul de agresiune morală se referă la faptul că avem foarte puțină răbdare și înțelegere față de grupurile cu păreri diferite față de ale noastre. Lipsa de toleranță este și mai mică atunci când noi facem parte fix din grupul opus. De exemplu, dacă suntem republicani și vedem o postare a democraților pe social media, vom avea foarte puțină toleranță și vom fi predispuși la a comenta negativ și agresiv.

Agresiunea morala apară și este menținută de mai multe fenomene psihologice și sociologice, explicate mai jos pe larg. Ele ne ajută să înțelegem de ce suntem ostili pe social media.

Agresivitatea pe social media: „Pentru ceva sau împotriva a ceva”

Pe măsură ce comentariile în care oamenii se plâng de ceva cresc, crește și agresivitatea. În același timp, mai mulți oameni imită agresivitatea observată în comentarii la alți oameni. Practic, este ca un foc care crește în intensitate cu cât arunci mai multă benzină pe el.

Oamenii se unesc pur și simplu pentru a comenta împotriva a ceva sau pro ceva. Cu cât sunt mai mulți, cu atât se consideră pe ei ca parte a grupului, fără să le mai pese că jignesc sau vorbesc urât. Procesul este denumit dezindividualizare.

Recomandări

Cine e românul care a depus peste 100 de cereri la instanțe, cerând anularea hotărârii CCR vizând turul 2 al prezidențialelor. „Omul și bărbatul virgil din familia gorcea și vaida”

În spatele tastaturii, putem fi cât de răi vrem

Rețelele sociale oferă iluzia că putem spune orice pentru că nu putem fi trași la răspundere. În spatele tastaturii și a unui nume fals, putem fi cât de răi vrem și îi putem jigni oricât pe ceilalți.

Această „libertate” fără reguli poate avea și un efect eliberator. Ne eliberăm de frustrările acumulate, fiind mai predispuși să facem asta dacă ceva ne enervează. Și, cu siguranță, suntem foarte reactivi atunci când vedem conținut total opus față de valorile noastre.

Polarizarea și „camerele de ecou” facilitează comentariile răutăcioase

Este arhicunoscut că rețelele sociale creează așa-numitele „bule” în care se discută conținut doar dintr-o anumită perspectivă, ignorând sau chiar blamând alte opinii. Se formează practic „camere de ecou” (engleză. Echo chambers) care propagă același tip de conținut la nesfârșit.

Algoritmul rețelelor sociale favorizează în mare măsură formarea de astfel de „camere”, pentru că îți arată doar conținut de o anumită factură. În același timp, dacă greșește și primești altceva, crește probabilitatea să te enervezi și să comentezi negativ la respectiva postare.

În plus, omul este înclinat la a găsi informații care îi susțin credințele, ignorându-le pe celelalte (bias de confirmare). Primind de la rețele doar conținut pe care îl apreciem, ne alimentăm convingerile și suntem înclinați să respingem și mai mult ceea ce nu se potrivește cu ce credem. Acest lucru este nesănătos pentru că nu mereu ce credem este și adevărat.

Recomandări

Proful de filozofie care a dat Bucureştiul pe caiacul cu care vâsleşte prin sălbăticia cea mai adâncă a Deltei Dunării

De ce ne simțim ofensați pe social media?

Dacă tot am vorbit de „agresorii” de pe social media, hai să vorbim pe scurt și despre cei ofensați. Ne simțim ofensați atunci când un comentariu de pe social media întrece normele personale. Dacă pentru noi este prea mult să ni se spună „prostule”, atunci crește probabilitatea să ripostăm. Și nu într-un mod frumos.

De multe ori, regulile după care noi ne ghidăm sunt stabilite social. Nu este acceptat social să îi spunem cuiva că este prost, astfel că la nivel individual, oamenii au adoptat convingerea că nu este bine să faci asta. Aceste norme sunt dublate și la nivel legal.

De exemplu, în Franța, Germania sau Regatul Unit, insultele online pot duce la amenzi sau chiar la închisoare. În România, injuria nu mai este considerată o infracțiune, dar poate atrage sancțiuni contravenționale în anumite cazuri. De asemenea, insulta și calomnia pot duce la răspundere civilă dacă afectează imaginea unei persoane.

Prin urmare, ne ghidăm după norme sociale și cele ale autorităților în a ne simți ofensați și reacționăm în concordanță cu ofensa.

Cum facem rețelele sociale un loc mai puțin toxic?

Cred că mulți dintre noi am pățit să ne enerveze așa tare un comentariu încât să vrem să jignim în cel mai urât mod. Cu toate acestea, nu am făcut-o. De ce? Simplu, autocontrolul nostru a intrat în funcțiune și am cântărit de două ori înainte să lăsăm respectivul răspuns.

Recomandări

Apel către lovele. Ce-am înțeles din dezbaterile prezidențiale. Ce-ar fi zis candidatul meu la dezbateri?

Cuvintele au impact asupra celorlalți chiar dacă sunt scrise pe Facebook și nu zise față în față. Astfel, hai să ne gândim de două ori înainte să „trecem la taste”: Ne-ar plăcea să primim comentariul pe care l-am lăsat?

Să nu răspunzi „trolilor” îi răpește de satisfacția de a vedea că le-ai răspuns, deci te-ai enervat la culme pe ce ți-au scris. Ignorarea este cea mai bună soluție.

Dacă totuși ne decidem să răspundem, este important să ne argumentăm părerea și să nu jignim. Util mai este și să raportăm jignirile, injuriile etc. către rețelele sociale. Deși procesul de blocare a comentariilor nu este perfect, este mai bine să acționăm așa decât să răspundem „cu aceeași monedă”.

Surse:
De Smedt, T., Voué, P., Jaki, S., Duffy, E., & El-Khouri, L. (2021). A feast for trolls – Engagement analysis of counternarratives against online toxicity. arXiv preprint arXiv:2111.07188.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro