Cele două reguli există nu pentru a complica viața fermierilor, ci pentru a putea asigura condițiile optime plantelor, pentru a avea producții cât mai mari și, foarte important, pentru a  controla mai bine bolile. Rotind culturile, solul nu va fi secătuit de apă și anumite substanțe hrănitoare, cerințele de nutriție ale plantelor fiind echilibrate. De exemplu, plante precum fasolea și mazărea îmbogățesc solul cu azot care poate fi folosit în anul următor de culturi precum vărzoasele sau salata. În plus, vei cheltui mai puțin cu îngrășămintele. O astfel de regulă are și excepții, precum plantele legumicole perene (sparanghel, anghinare, rubarba, hrean, tarhon, leuștean, ștevie, măcriș) . Reține ca pentru culturile cu o durată de viață îndelungată, ex.  vita de vie, nu poate fi vorba de rotația culturii, ci se vor aplica alte tehnologii de întreținere.

Care sunt regulile generale ale asolamentelor

  • O cultură poate reveni pe aceeași suprafață de teren doar după o perioadă de trei sau patru ani.
  • Trebuie alăturate întotdeauna plante din specii diferite, pentru a nu avea probleme cu bolile
  • Plantele precum mazărea, fasolea sau bobul consumă mai puține îngrășăminte, ceea ce înseamnă că pot reveni în rotație mai rapid, o dată la 2-3 ani.
  • În asolament trebuie să existe și o parcelă numită solă săritoare. Aceasta se scoate temporar din rotație, pentru trei sau patru ani, timp în care pe ea se plantează lucernă sau cereale. Acestea vor ajuta atât la afânarea solului, cât și la acumularea în sol de nutrienți folositori următoarelor plante sau regenerarea humusului, lăsând terenul curat de buruieni.
  • Numărul anilor din rotație trebuie să fie egal cu numărul parcelelor
  • Evită să cultivi în mod repetat plante din aceeași familie pe aceeași solă.
  • E bine ca după plante precum ceapa, castraveți, usturoi sau verdeață să cultivi plante rădăcinoase pentru că au rădăcini care pătrund mai adânc în sol, iar substanțele nutritive vor fi preluate de la adâncimi diferite pe durata unei rotații.
  • Plantează specii care au durate diferite de vegetație, pentru că poți astfel utiliza mai bine și mai mult timp aceeași suprafață de teren. De exemplu, pe același teren poți cultiva într-un singur an 2 sau chiar 3 culturi succesive.
  • Asolamentul și rotația trebuie stabilite și în funcție de cum se înființează cul tura respectivă (răsad sau însămânțare).

Cum se potrivesc plantele

Pentru rezultate bune, o specie de plante se poate cultiva după o anumită cultură, numită cultură premergătoare. Cultura care urmează în rotație se numește cultură postmergătoare. Iată care sunt aceste culturi în cadrul unei rotații,

Plantele solanacee (roșii, cartofi, vinete sau ardei) se pot cultiva cel mai bine după lucernă sau legume pentru păstăi, rădăcinoase și ceapă. Evită să cultivi succesiv solanacee după solanacee.

Rădăcinoasele precum morcovul, pătrunjelul, țelina, păstârnacul se potrivesc de minune după solanacee, legume pentru păstăi, alte rădăcinoase sau cucurbitacee (castraveți, dovleci, pepeni). Evită să cultivi rădăcinoase după varză sau salată.

Fasolea, mazărea, lintea, bamele și bobul sunt plante cărora le va merge foarte bine dacă le cultivi după solanacee, rădăcinoase sau cereale păioase, cucurbitacee și plante bulboase (ceapă, usturoi, praz). Evită să le cultivi în mod succesiv. Adică nu cultiva fasole după mazăre, de exemplu.

Varza și conopida se potrivesc bine după fasole și mazăre sau solanacee (roșii, ardei, cartofi, vinete), cucurbitacee și rădăcinoase. Nu le va merge însă prea bine dacă le plantezi tot după vărzoase sau salată.

Bulboasele precum ceapa, usturoiul și prazul merg foarte bine după fasole, solanacee, dar nu și după rădăcinoase precum morcovi, pătrunjel, păstârnac sau țelină.

Cum poți organiza o grădină de legume și zarzavat

Mai sus am enumerat câteva reguli generale de aranjare și rotație a plantelor. Reține însă, asolamentul și rotația sunt doar două părți dintr-un întreg lanț, care începe cu pregătirea răsadurilor, lucrările de pregătire a stratului germinativ, combaterea buruienilor, a bolilor și a dăunătorilor, respectiv recoltarea și apoi depozitarea. Toate acestea au cerințe specifice. Combaterea buruienilor, de exemplu, se poate faceprin folosirea unor erbicide. Combaterea bolilor se poate face prin folosirea unui fungicid polivalent, care poate reduce costurile tratamentelor, putând fi aplicat la mai multe culturi.

Iată și un exemplu simplu de grădină de legume organizată corect.

Să spunem că ți-ai împărțit grădina în trei parcele. În prima dintre acestea poți cultiva, în anul I, cartofi, sau roșii, vinete sau ardei. În al doilea an vei putea pune leguminoase precum fasole, mazăre sau linte. Apoi ceapă, usturoi praz, cucurbitacee sau vărzoase. În anul patru poți planta rădăcinoase.

În altă parcelă poți începe cu rădăcinoase sau bulboase în anul I, urmate de varză în anul doi, apoi de roșii, vinete sau ardei în cel de-al treilea an. În a treia parcelă poți începe cu varză sau conopidă, apoi cu solanacee în anul II, după care să urmeze morcovi sau ceapă în anul III.

Un alt exemplu ar fi să plantezi în anul I tomate sau ardei, apoi salată, spanac sau lobodă în anul II, după care să vii cu rădăcinoase în anul III și fasole, mazăre sau lucernă în cel de-al patrulea an.

Un exemplu de rotație mai rapidă, în cadrul aceluiași an poate fi acesta: salată sau ceapă, cultivate toamna, spre noiembrie, urmate de roșii timpurii, apoi de spanac.

Sursa foto: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații