Deficitul bugetar, la jumătate față de anul trecut. Creșterile de taxe și adoptarea târzie a bugetului au ajutat statul

Astfel, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei, aceasta marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani.

Deficitul bugetar s-a redus de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% din PIB în 2025 și la 1,17% din PIB în 2026. În termeni nominali, deficitul a coborât de la 57,3 miliarde lei în 2024 și 56 miliarde lei în 2025, la 23,95 miliarde lei în 2026.

„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție şi exigență în gestionarea fondurilor publice”, a declarat, într-un comunicat, Alexandru Nazare, ministrul interimar de Finanțe.

Cerere slabă

Acesta avertizează: „Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare”.

Pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european.

Mai bine ca în 2023

Datele arată că execuția bugetară la patru luni din 2026 se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB.

Comparativ cu anul 2023, structura bugetului suportă în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori și al dobânzilor mai mari.

Investiții-record

Totodată, ajustarea fiscală are loc în condițiile menținerii unui nivel record al investițiilor publice. În anul 2023, investițiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde de lei mai puțin decât nivelul programat în prezent.

În același timp, investițiile publice au rămas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susținere a economiei, arată Ministerul Finanțelor.

Bani mai mulți din taxe

Veniturile totale au însumat 223,83 mld lei în primele patru luni al anului 2026, marcând o creștere de 12% față de aceeași perioadă din 2025.

Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,5 puncte procentuale, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări.

Creșterea arată efectul taxelor majorate în 2025.

Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Acest lucru sugerează atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și prime semnale de îmbunătățire a colectării și conformării fiscale.

Creșterea fondurilor europene

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 mld lei, în creștere cu 26,4% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile totale au însumat 247,79 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, înregistrând o scădere de 1,24 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal, mai mici după tăierea sporurilor

Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Cheltuielile de personal au fost de 54,66 miliarde lei, în scădere cu 1,9 miliarde de lei față de primele patru luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,7%, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 32,14 mld lei, în creștere cu 5,3%.

Trei sferturi din investiții sunt fonduri europene

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 31,03 miliarde. Din totalul investițiilor, 75,58% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri europene.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 23,68 miliarde de lei, cu 3,26 miliarde mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 84,25 miliarde lei în scădere cu 1,6%.

Menținerea echilibrului, principala problemă

„Execuția bugetară la patru luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil”, susține Ministerul Finanțelor.

„Principala provocare pentru perioada 2026-2027 rămâne menținerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanțare și finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR”, mai spune instituția.