Este considerat inca ‘un Ferrari al submarinelor’, dupa cum spun comandantii sai, dar de 12 ani zace ‘tras pe dreapta’, in portul Constanta, dana 0, din cauza acumulatorilor descarcati. Delfinul, singura nava de lupta de profil din Romania, costa 200 de milioane de euro si este creat pentru a vana submarine atomice inamice.
‘Ridicati periscopul prova!’, se aude comanda. Unul din membrii echipajului se grabeste spre periscop, repeta comanda, apoi confirma executarea ei. Periscopul submarinului Delfinul nu a mai vazut de 12 ani altceva, din lipsa acumulatorilor care s-au descarcat intre timp. ‘Cam 3 milioane de euro ar costa setul de 240 de elemente indispensabile lui’, spune comandantul submarinului, capitanul-comandor Gheorghe Popescu. Plus suma necesara unei revizii generale, care se poate ridica la alte milioane de euro.
Delfinul este o nava de atac, folosita inclusiv in ‘vanarea’ submarinelor nucleare. Pare o imensa minge de rugby neagra, scufundata pe jumatate in apa. E acoperit cu un strat de cauciuc gros de aproape 6 centimetri, ce-l face practic de nedetectat de sonarele altor nave. Deasupra se inalta mandru ‘chiscul’, zona situata peste punte, ce ar sparge in mod normal valurile si adancurile marilor.
Coborand in pantecul lui prin tambuchiurile de intrare, la capatul unei scari ca de pompieri ce pare a nu se mai sfarsi, dai de o lume fascinanta. Un univers de tevi, fire, de unghiuri drepte, bruste, de o urzeala de beculete si de panourile de comanda, toate aglomerate intr-un spatiu ce te face sa tragi mai cu nesat aer in plamani, de teama ca nu iti va ajunge.
Submarinul are 6 astfel de compartimente, de la cel al torpilelor, la cele de locuit, de la cel al motoarelor Diesel pana la postul central si cel al motorului principal de propulsie, care e electric. Delfinul poate fi incarcat cu 18 torpile, de la cele mai performante, cu oxigen, pana la cele teleghidate.
‘Am fost practic primul echipaj profesionist din armata romana, pentru ca nu folosim soldati’, spune comandantul Popescu. Cu totii repeta, zi de zi, programul de instructie ca si cand maine ar trebui sa plece la lupta. ‘Zilnic punem in functiune tehnica de la bord, saptamanal avem un exercitiu general, iar in permanenta sunt oameni in interior. Submarinul e, practic, in stare de functionare, doar ca nu ne putem deplasa’, adauga Adrian Siea, locotenent-comandor, comandantul Serviciului de lupta-navigatie.
Poate cobori pana la 300 de metri
Submarinul Delfinul face parte din clasa KILO si a fost construit in 1985 in fosta URSS, la Santierul Naval din orasul Gorki, actualul Nijnii Novgorod. El a fost adus in tara pe data de 11 noiembrie 1986, dupa ce un echipaj militar romanesc fusese trimis pentru a fi instruit in stapanirea submarinului. Este dotat cu 6 tuburi lanstorpile, se poate scufunda la o adancime de 300 de metri si poate lansa 18 torpile sau ‘planta’ 36 de mine. Intre 1986 si 1995, cat a fost in stare de functionare, Delfinul a executat 67 de misiuni, efectuand aproximativ 2.500 de ore de imersiune.
Capitanul-comandor Gheorghe Popescu este, din 2004, comandant al submarinului Delfinul, dar a activat in echipajul acestuia inca din 1986. A apucat sa faca, in cei aproape 10 ani in care nava s-a putut deplasa, sute de imersiuni si exercitii de antrenament. ‘S-a tras inclusiv cu torpilele cu oxigen, chiar cu 20, atunci cand i s-a facut proba’, spune comandantul
Nu mai putin de 12 oameni se pot odihni in cabinele rezervate echipajului. Desi la prima vedere pare ingust, militarii spun ca in timp s-au obisnuit si ca, paradoxal, rigoarea si disciplina sunt cele care fac viata mai usoara. ‘Fiecare stie exact ce are de facut, asa ca nu ne calcam pe picioare niciodata’, spune Adrian Siea, locotenent-comandor, comandantul Serviciului de lupta-navigatie
Acesta este postul central, ‘creierul’ submarinului, locul unde se iau si se transmit toate deciziile si comenzile. Locotenent-comandor Daniel Bondoc este ofiter responsabil cu armamentul, dar in viitorul apropiat va deveni comandant-secund pe Delfinul
Cabina comandantului este un pic mai ‘spatioasa’ decat a echipajului. Pe langa pat, comandantul mai are la dispozitie un scaun si un birou de lucru, precum si o instalatie radio prin care poate comunica la orice ora cu ofiterii de pe puntea principala
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_021872716ccfb8a8dcf14f832c241ca6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_25bcd787d05301daad16679665cadc8e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_56c5c69c0ef42c5e07e85e59b4814e64.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_2937e18855baa6aec1d94664fce08917.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3abf2f1c9ee25f113b7dc6e1e8c93907.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_7cf9093bba749604b609e2cacde294d5.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_5e4503c18fc5e67309e75e1a52538314.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_b25980f9bbecd0e1797f836e669a97e2.jpg)