Detectiv de artă furată, sigur că va recupera tezaurul dacic dispărut din Drents: „Acel coif de aur va fi recuperat. Aştept un telefon”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La aproape un an de la furtul Coifului de aur de la Coţofeneşti şi al trei brăţări dacice, expuse la Muzeul Drents din Assen, Olanda, detectivul de artă Arthur Brand încă speră să recupereze aceste comori valoroase, potrivit News.ro. Incidentul, care a avut loc în dimineaţa zilei de 25 ianuarie 2025, a zguduit centrul oraşului Assen printr-o explozie puternică, urmată de spargerea muzeului. Trei persoane au pătruns în muzeu prin ieşirea de urgenţă, folosind un ciocan pentru a sparge vitrina ce conţinea artefactele.
Cuprins:
Coiful de aur: o comoară ascunsă
În patru zile de la furt, mai mulţi suspecţi au fost reţinuţi, însă artefactele rămân dispărute. Arthur Brand, cunoscut pentru recuperarea operelor furate, a declarat pentru RTV Drenthe: „Nu se vorbeşte prea mult despre asta”. În ciuda investigaţiilor, informaţiile despre locaţia Coifului sunt limitate. Unul dintre suspecţi a dezvăluit că un bărbat a plecat cu artefactul şi s-a întors mai târziu, sugerând că obiectul ar putea fi ascuns sau îngropat.
Valoarea istorică depășește cu mult prețul aurului
După furt, au existat temeri că Coiful, realizat din aur aproape pur, ar fi fost topit. Detectivul estimează că valoarea aurului ar fi de aproximativ 150.000 de euro, o sumă relativ mică comparativ cu valoarea istorică şi culturală a artefactului.
„Cu cât infractorii au mai puţin timp să topească, să vândă sau să scoată ilegal obiectele din ţară, cu atât mai bine. Dacă ar fi durat mai mult, nu ai mai fi văzut-o niciodată”, a explicat Brand pentru RTV Drenthe.
Suspecţii şi lumea interlopă
În România, au circulat zvonuri în mai 2025 că membri ai lumii interlope ar fi fost implicaţi în furt. Procurorul general Alex Florenţa investighează dacă artefactul ar putea fi utilizat ca monedă de schimb pentru a elibera un deţinut român.
Brand însă consideră improbabilă implicarea liderilor interlopi: „De obicei, cineva fură ceva şi apoi caută un cumpărător”. Cu toate acestea, speră ca artefactele să fie recuperate, mai ales că suspecţii au fost arestaţi rapid.
Detectivul mizează pe returnarea artefactelor
Detectivul de artă sugerează că cei implicaţi ar putea prefera să returneze artefactele pentru a evita pedepse mai dure şi despăgubiri uriaşe.
„Dacă îl topeşti, vei primi mai târziu banii pe care va trebui să-i împarţi. Dar mai întâi, vei primi o pedeapsă cu închisoarea, iar când vei fi eliberat, va trebui să plăteşti aproximativ şase milioane de euro despăgubiri”, a explicat Brand. El adaugă că judecătorii ar putea fi mai indulgenţi dacă artefactul este recuperat.
Arthur Brand rămâne optimist, deşi recunoaşte că suspecţii ar putea adopta o tactică defensivă, negând implicarea şi aşteptând evoluţia procesului. „Aceşti oameni susţin că sunt nevinovaţi, aşa că nu poţi pur şi simplu să prezinţi Coiful. Este o tactică. Poate că vor aştepta să vadă ce are de spus Parchetul şi care este cererea, iar apoi îl vor prezenta oricum”. Detectivul speră că cineva se va răzgândi şi că artefactele vor fi recuperate, aducând linişte atât Muzeului Naţional de Istorie din România, cât şi comunităţii internaţionale.
Cum a avut loc furtul coifului dacic din aur de la Coțofenești
O explozie a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde se afla și tezaurul dacic românesc, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 24-25 ianuarie, fiind furate patru piese din expoziție: trei brățări dacice și coiful dacic de la Coțofenești. Totul s-a petrecut în trei minute.
Hoții au folosit o bombă artizanală și un baros pentru a sparge intrarea în Muzeul Drents și au furat mai multe obiecte, inclusiv coiful de aur de la Coțofenești, vechi de 2.500 de ani și considerat una dintre cele mai prețioase comori naționale ale României din civilizația dacică. Ce este coiful dacic de la Coțofenești, comoara furată în timpul exploziei de la Muzeul Drents din Olanda.
Expoziția din Olanda a fost deschisă publicului în iulie 2024 și urma să se termine pe 26 ianuarie. Ea cuprindea elemente ce provin din colecţiile a 18 muzee româneşti.
Cele aproape 700 de piese fac parte din peste 50 de tezaure şi reprezintă cea mai importantă selecţie de bunuri din metale preţioase ale vechii Dacii descoperite până acum în România.
400.000 de euro au fost refuzați de un suspect în cazul comorilor dacice furate de la Muzeul Drents, de unul dintre agenții sub acoperire care lucrează în această anchetă.
Olandezii susțin că au facut toate demersurile pentru aflarea adevărului în acest caz, iar Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol.
La un an de la furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Olanda, ancheta scoate la iveală detalii despre transferuri de bani făcute de principalul suspect, la câteva zile după jaf.
După furtul Coifului de la Coțofenești, România a împrumutat alte două artefacte esențiale Danemarcei: „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeie șezând”.
Cine sunt principalii suspecți
Chesley W. (37 de ani) – considerat arhitectul jafului. Are antecedente penale pentru infracțiuni violente. A fost văzut cu două săptămâni înainte de jaf în muzeu, ca vizitator al expoziției Dacia.
Bernhard Z. (35) – infractor recidivist, condamnat anterior pentru un jaf violent asupra unei familii cu copii. Este suspectat că a procurat geanta sport și mașina de fugă.
Jan B. (21 de ani) – cunoscut drept „omul de la Praxis”, cel care a cumpărat uneltele și a închiriat casa de vacanță. A fost arestat după un lung traseu de infiltrare sub acoperire.
Parchetul îi acuză oficial de spargere, incendiere și distrugere, fapte comise în grup. Gravitatea acuzațiilor este amplificată de folosirea explozibililor.
