Un an de la furtul Coifului de la Coțofenești: principalul suspect i-a dat zeci de mii de euro fratelui său, la câteva zile după jaf

Jaful de la Muzeul Drents din Olanda: un an mai târziu, aurul dacic este încă dispărut

Heerhugowaard. O explozie uriașă la Assen a declanșat un scandal internațional fără precedent.

Trei hoți au pătruns în Muzeul Drents și au furat tezaurul românesc: trei brățări dacice și Coiful de la Coțofenești. Întreaga operațiune s-a petrecut în doar trei minute.

La un an distanță, jurnaliștii publicației Noordhollands Dagblad au făcut o retrospectivă a anchetei poliției, desfășurată sub o presiune politică extremă.

Agenți sub acoperire și momeala

„Ascultă, dacă am fi vrut să-ți facem ceva, te băgam deja în portbagaj. Înțelegi?”. Sunt cuvintele aruncate în martie, anul trecut, lui Jan B., în vârstă de 20 de ani.

Tânărul din Heerhugowaard a crezut atunci că negociază cu infractori străini duri, din Slovenia, pentru prada pe care ar fi furat-o cu doar câteva săptămâni înainte din Muzeul Drents, împreună cu alți doi complici. Aceștia vor comorile și îi arată o geantă sport plină cu numerar, iar Jan B. mușcă momeala.

Confirmă jaful, spune că l-a comis cu încă două persoane, dar susține că nu mai are obiectele asupra lui.

Hoții au lovit în ultimul moment

Duminică, 25 ianuarie 2026, se împlinește un an de când o ușă din spate a Muzeului Drents din Assen a fost aruncată în aer cu un exploziv de tip Ti-Rex, conținând 275 de grame de pulbere. Trei hoți forțează inițial o ușă de serviciu, iar explozia ulterioară face ca ferestrele din zonă să se spargă.

Bărbații pătrund apoi în sala de expoziție alăturată.

Cu forță brută distrug vitrinele expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”. Colecția fusese împrumutată muzeului din Assen de către Muzeul Național de Istorie al României.

Expoziția, care cuprindea 673 de obiecte, urma să fie deschisă până la 26 ianuarie 2025. Hoții au lovit, astfel, chiar în ultimul moment.

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, sistemul de securitate cu fum al muzeului nu funcționează corespunzător. În doar câteva minute, bărbații ies în fugă, lasă în urmă o rangă și un baros, aruncă un ciocan mare cumpărat anterior de la un magazin Praxis din Assen într-un șanț și sar într-un Volkswagen furat, pregătit dinainte, care se îndreaptă spre Rolde.

Acolo incendiază mașina și se transferă într-un alt vehicul, galben, îndreptându-se spre parcul forestier Lunsbergen, lângă Borger, unde închiriaseră o casă de vacanță. Pe drum scapă de haine și de o geantă sport de la Decathlon.

Printre obiectele furate se află Coiful de aur de la Coțofenești, cântărind 725 de grame și datând din secolul al V-lea î.Hr. Este piesa de rezistență, de o valoare culturală inestimabilă, prezentă în aproape toate manualele de istorie din România. De asemenea, sunt furate trei brățări de aur.

Un procuror avea să descrie ulterior sentimentul din România ca fiind echivalent cu furtul Nopții înstelate a lui Rembrandt din Țările de Jos.

Doi dintre suspecți, ridicați din pat la patru zile după jaf

La luni de la jaful spectaculos, care a dominat mult timp presa națională și internațională, Assen încă resimte șocul. În acest context tensionat, echipa de anchetă, sprijinită de servicii internaționale, continuă neobosit investigațiile. Prin agenți sub acoperire se încearcă obținerea unei mărturisiri de la Jan B., în condițiile în care ceilalți doi suspecți principali refuză să vorbească după arestare.

Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani) sunt ridicați din pat la doar patru zile după jaf, împreună cu prietena lui W., tot în Heerhugowaard.

În geanta sport și pe hainele aruncate într-un tomberon din Assen sunt descoperite urme ADN ale suspecților, precum și fragmente de sticlă din vitrinele muzeului și urme minuscule de aur. S-a dovedit, ulterior, că prietena lui W. a consultat, de la domiciliul ei, planul muzeului pe un site specializat în distribuirea planurilor clădirilor.

Dovezi suficiente ale implicării. Dar în locuințele suspecților nu se găsește nicio urmă a aurului furat. Nici în casa de vacanță cu numărul 123 din Lunsbergen, închiriată de Jan B.

„Vorbiți sau vă pierdeți anonimatul”

Poliția și procurorii merg foarte departe pentru a-i face pe suspecți să vorbească, inclusiv prin interogatorii nocturne și presiuni psihice. La o zi după arestare, li se oferă o alegere: ori spun unde este prada, ori numele și fotografiile lor vor fi făcute publice.

Este o măsură extrem de dură în Olanda, mai ales pentru persoane aflate deja în detenție. Însă Jan B. și Chesley W. nu cedează. Ancheta nu obține mai mult decât invocarea dreptului la tăcere și negări vagi. Avocații sunt furioși din cauza deciziei Parchetului de a le face publică identitatea.

În plus, suspecții află rapid că asupra lor planează și un prejudiciu de 5,7 milioane de euro. În cazul unei condamnări, întreaga sumă ar urma să fie recuperată de la ei.

Transferuri de bani către fratele mai mic

Jan B., în vârstă de 20 de ani la momentul faptelor, este inițial liber, dar intră rapid în atenția anchetatorilor după ce, la o zi de la jaf, într-un canal din apropierea muzeului este găsit un baros cumpărat de la Praxis din Assen. Imaginile de supraveghere îl surprind pe B. cumpărând un ciocan și un baros. ADN-ul său este descoperit pe uneltele abandonate în sala de expoziție.

După ce identitatea lui este stabilită, poliția pune la punct un amplu plan sub acoperire. Ancheta arată că, la câteva zile după jaf, Jan B. a transferat de două ori câte 15.500 de euro în contul fratelui său mai mic, în total 31.000 de euro. Motivul acestor transferuri rămâne însă neclar.

Sub acoperirea unor infractori sloveni, agenții iau legătura cu fratele și își exprimă interesul pentru comorile românești furate. Îi oferă 500 de euro și un telefon pentru a-l contacta pe Jan. La scurt timp, Jan B. privește o geantă sport cu 100.000 de euro. I se spune că suma totală pentru obiectele furate ar putea ajunge la 400.000 de euro.

Amenințările devin tot mai dure. Jan cere garanții pentru siguranța familiei sale, în timp ce agenții sub acoperire folosesc un limbaj agresiv, de stradă. „Dacă am fi vrut să-ți facem ceva, te băgam deja în portbagaj”, îi spun aceștia.

„Chesley este creierul jafului”

Sub presiune tot mai mare, Jan B. afirmă că Chesley W. este creierul jafului și că acesta ar fi ascuns prada după plecarea din casa de vacanță din Borger, cu intenția de a o vinde ulterior. În cele din urmă, și Jan B. este arestat, după ce devine tot mai reticent și încearcă să evite contactul. Relațiile dintre cei trei suspecți se deteriorează grav. Chesley W. afirmă că nu mai vrea să aibă nimic de-a face cu Jan B.

În detenție, presiunile continuă. Apar acuzații privind condițiile din celule, posibile interceptări și implicarea serviciilor de informații. În ciuda tuturor eforturilor, la un an de la jaf, coiful de aur și brățările rămân dispărute, iar Parchetul nu pare să știe unde se află.

Procesul este programat pentru 14, 16 și 17 aprilie, la tribunalul din Assen.

Cine sunt principalii suspecți

Chesley W. (37 de ani) – considerat arhitectul jafului. Are antecedente penale pentru infracțiuni violente. A fost văzut cu două săptămâni înainte de jaf în muzeu, ca vizitator al expoziției Dacia.

Bernhard Z. (35) – infractor recidivist, condamnat anterior pentru un jaf violent asupra unei familii cu copii. Este suspectat că a procurat geanta sport și mașina de fugă.

Jan B. (21 de ani) – cunoscut drept „omul de la Praxis”, cel care a cumpărat uneltele și a închiriat casa de vacanță. A fost arestat după un lung traseu de infiltrare sub acoperire.

Parchetul îi acuză oficial de spargere, incendiere și distrugere, fapte comise în grup. Gravitatea acuzațiilor este amplificată de folosirea explozibililor.

Guvernul olandez a plătit asigurarea de 5,7 milioane de euro

În urmă cu câteva zile, guvernul olandez a plătit suma de 5,7 milioane de euro către asigurătorul AON, un broker de asigurări global, potrivit unei scrisori trimise Tweede Kamer din Haga de către ministrul interimar al educației, culturii și științei, Gouke Moes (BBB).

AON plătise anterior aceleași 5,7 milioane de euro către România, după ce evaluase pierderea pe baza valorii asigurate a celor patru obiecte furate.

Guvernul Olandei a precizat că sistemul de despăgubire în vigoare din 1989 permite statului să garanteze daunele, facilitând astfel asigurarea unor împrumuturi costisitoare pentru expoziții. 

În Belgia, o schemă similară a intrat în vigoare în 2023, iar guvernul flamand garantează o parte semnificativă din valoarea asigurărilor pentru împrumuturi.

AON, asigurătorul expoziției „Dacia! Regatul Aurului și Argintului”, a calculat pagubele pe baza valorii asigurate a celor patru obiecte. Guvernul olandez a plătit suma de 5,7 milioane de euro, echivalentul despăgubirii plătite anterior României.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE