Dezertor rus, bătut și torturat după ce a refuzat să lupte pentru Putin, trimis înapoi în Rusia de autoritățile germane: „Este sigur”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
A refuzat să lupte în războiul din Ucraina, a fost bătut, umilit și supus unor execuții simulate, apoi a fugit din Rusia. După doi ani de drumuri, frică și ascunzători, a ajuns în Germania și a cerut azil. Răspunsul primit l-a șocat: autoritățile germane spun că este sigur pentru el să se întoarcă.
Cuprins:
A fost mobilizat cu forța și a spus „nu”
Povestea lui Georgi Avaliani, un dezertor din armata rusă, a fost prezentată într-o investigație Politico, care scoate la iveală schimbarea dură de politică a Germaniei față de rușii care refuză războiul declanșat de Vladimir Putin.
Georgi Avaliani are 47 de ani, este inginer constructor și tată a trei copii. În septembrie 2022, a primit ordin de mobilizare, în cadrul campaniei de „mobilizare parțială” lansate de Kremlin. Spune că a refuzat din prima să lupte.
„Acesta nu este războiul meu. Sunt pacifist”, a declarat el pentru Politico. A cerut scutire din motive medicale și familiale, dar solicitările i-au fost respinse: „Este inutil să încerci să lupți cu sistemul. Dacă vrea să te înghită, o va face”, spune el.
Fugit de pe front, dus într-un „subsol de tortură”
La câteva săptămâni după ce a ajuns pe frontul din estul Ucrainei, Avaliani a fugit. A fost prins și dus într-un loc pe care îl descrie drept un „subsol de tortură”, într-o zonă controlată de Rusia, în regiunea Luhansk. Acolo, spune el, a fost bătut și supus unor execuții simulate.
„Condițiile erau inumane”, povestește bărbatul pentru Politico.
A fost trimis din nou pe front. A evadat încă o dată, a fost capturat din nou, iar la a treia tentativă a reușit să fugă definitiv, trecând granița în Belarus, apoi în Uzbekistan. Dar în timp ce Avaliani trăia ascuns în străinătate, poliția rusă i-a vizitat locuința și i-a interogat soția. În 2025, el a reușit să se reunească cu familia, iar împreună au cerut azil politic în Germania, una dintre puținele țări care, la începutul războiului, au transmis public că îi vor proteja pe rușii care refuză să lupte.
Germania: „Este sigur să se întoarcă”
Nu de mult, Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați din Germania (BAMF) a respins cererea de azil a lui Avaliani. În documentul transmis, autoritățile germane spun că este puțin probabil ca acesta să fie persecutat dacă se întoarce în Rusia.
Scrisoarea susține că Rusia nu mai mobilizează activ bărbați și că, în cel mai rău caz, Avaliani ar risca o amendă, nu închisoarea sau trimiterea pe front. Decizia a stârnit revoltă în rândul organizațiilor care ajută dezertorii ruși.
În 2022, lideri politici germani spuneau public că rușii care refuză să lupte pentru regimul de la Kremlin sunt bineveniți. Între timp, lucrurile s-au schimbat. Datele arată că, în 2022 și 2023, aproximativ 10% dintre bărbații ruși de vârstă militară care au cerut azil în Germania au primit o formă de protecție. În 2024 și 2025, procentul a scăzut la aproximativ 4%.
„Nu există ieșire sigură pentru dezertori”
Activiștii pentru drepturile omului spun că astfel de decizii întăresc mesajul transmis de Kremlin: nu există scăpare pentru cei care refuză războiul.
„Politicienii europeni spun că rușii trebuie să se opună lui Putin. Dar când oamenii chiar o fac și plătesc un preț uriaș, nu mai primesc ajutor”, spune Alexei Alshansky, analist într-o organizație care sprijină dezertorii ruși, care este de părere că, pentru dezertori, riscul real este închisoarea sau trimiterea forțată înapoi pe front.
Avocații care îi apără pe obiectorii de conștiință spun că scrisoarea primită de Avaliani seamănă izbitor cu alte respingeri.
„Este ca și cum autoritățile ar folosi un singur document Word, un șablon”, spune Artyom Klyga, avocat specializat în astfel de cazuri. El atrage atenția că Germania nu face diferența între cei care au fugit înainte de mobilizare și cei care au fost deja trimiși pe front.
Avaliani spune că va face apel împotriva deciziei. Pentru el, întoarcerea în Rusia înseamnă fie închisoare de până la 15 ani, fie reîntoarcerea în război.
„Chiar dacă aș scăpa cu viață, tot aș ajunge din nou pe front”, spune el.
