Dezastrul total de la Antifraudă: inspectorii și-au dat seama că verifică un cetățean mort după doi ani de la debutul controlului. Ulterior i-au trimis și notificare 

Instituția care ar trebui să identifice rapid marile fraude fiscale și să trimită cazurile în fața procurorilor apare, în urma auditului, ca fiind afectată de întârzieri sistemice, blocaje administrative și lipsa unor mecanisme eficiente de valorificare a propriilor controale. 

Pasivitatea inspectorilor antifraudă, care au ținut cu anii „la sertar” cazuri de evaziune fiscală cu prejudicii mari și foarte mari, nu a făcut altceva decât să afecteze credibilitatea instituțiilor statului și să facă ineficient procesul de valorificare penală, se arată în raportul citat.

Fapte de evaziune din 2010 trimise la procuror în 2024

Curtea de Conturi a descoperit că inspectorii antifraudă găseau firme unde existau suspiciuni de infracțiuni (evaziune, fraude etc.), dar trimiteau foarte târziu cazurile la procurori. 

În multe situații au trecut mai mult de 6 luni până când dosarele au fost trimise la parchet, uneori a durat un an sau chiar mai mult, existând inclusiv cazuri în care, deși documentele erau gata și aveau aviz juridic, au mai stat încă un an prin sertare înainte să fie trimise organelor de urmărire penală. Se pierdea astfel relevanța juridică a documentelor. 

Pur și simplu, inspectorii antifraudă au profitat de un vid legislativ și procedural care nu prevedea un termen clar în care trebuia trimisă sesizarea către procurorii. Astfel, unele dosare cu suspiciuni de infracțiuni din perioada 2010-2022 au fost trimise la procuror abia în 2024.

„Urmare a verificărilor efectuate, au fost constatate mari întârzieri, respectiv mai mult de 6 luni de la data încheierii actului de control/proces-verbal (la data analizei echipa de audit a luat în considerare o perioadă de 6 luni, termen de referință luat de echipa de audit, nu este un termen procedural), în ceea ce privește sesizarea organelor de urmărire penală, ca valorificare a proceselor verbale de control antifraudă.

De asemenea, au fost constatate perioade ce au atins un an, în ceea ce privește modificarea/completarea sesizării organelor de urmărire penală, primite de echipele de control antifraudă de la DGJ/SJAP-ANAF și o excepție, când juridicul a aprobat proiectul, iar structura de control a mai întârziat circa un an pentru a transmite proiectul de ASOUP (n.r. – act de sesizare a organelor de urmărire penală) către organele de urmărire penală. 

Lipsa unui termen de valorificare, respectiv de sesizare a organelor de urmărire penală a permis ca procesele verbale de control întocmite de DGAF/DRAF, care semnalau posibile infracțiuni, să rămână «în așteptare» ani. Astfel, posibile fapte penale din anii 2010-2022 au fost sesizate, de către structurile de control, organelor de urmărire penală abia în anul 2024. În aceste condiții organele de urmărire penală sunt sesizate cu întârziere, ceea ce poate afecta calitatea probelor, prescripția răspunderii penale și chiar credibilitatea instituțională”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Antifrauda putea amâna sesizarea procurorilor fără sancțiuni

Nici măcar nu conta dacă prejudiciul era mare sau mic – întârzierile existau oricum, semnalează documentul citat. Mai grav este că Antifrauda putea amâna sesizarea procurorilor fără sancțiuni. Pur și simplu procedurile interne descriau pașii, dar nu impuneau un termen, iar dosarele puteau rămâne blocate fără consecințe.

Tocmai această pasivitate a Direcției Antifraudă, tolerată ani la rând, a avut efecte serioase. Controalele Direcției Antifraudă au fost transformate în simple exerciții birocratice: probele s-au pierdut, martorii au dispărut, unele fapte s-au prescris înainte de începerea urmăririi penale, iar credibilitatea statului a fost erodată de imaginea unor instituții care a descoperit fraude, dar nu au reușit să le ducă la timp în fața justiției. Evident, prejudiciile nu au mai putut fi recuperate.

„Deși din punct de vedere juridic sesizarea organelor de urmărire penală nu are un termen de decădere impus prin Codul de procedură penală, totuși, întârzierea excesivă se prezintă fie ca o posibilă pasivitate administrativă, fie ca o posibilă lipsă a resurselor umane la nivelul DGAF, indiferent dacă prejudiciul estimat este semnificativ sau nu. Din perspectiva sistemică, lipsa unui termen clar, anterior modificărilor aduse prin DDG 1/2024 și următoarele cu privire la termenul de formulare a sesizării, a creat un vid procedural, în care DGAF putea amâna sesizarea fără repercusiuni.

Fenomen generalizat

Concluzionând, în perioada analizată, lipsa unui termen procedural clar pentru sesizarea organelor de urmărire penală a permis ca procesele verbale de control antifraudă, uneori semnalând potențiale fapte penale grave, să rămână într-un stadiu „în lucru” luni sau chiar ani. În unele cazuri, echipele de control au amânat transmiterea sesizărilor fără justificare chiar și după ce avizul juridic fusese acordat. 

Aceste întârzieri au fost posibile tocmai din cauza vidului procedural existent, accentuat de faptul că procedurile interne în vigoare (din 2017 și 2021) descriau etapele operaționale, însă evitau să impună un termen-limită sau să definească momentul clar al sesizării organelor de urmărire penală. Această lipsă de rigoare procedurală a condus la situații în care unele probe ajungeau tardiv la organele de urmărire penală, riscând să se piardă relevanța sau chiar aplicabilitatea penală”, se menționează în documentul citat.  

Soluția pentru eliminarea blocajelor dintre Antifraudă și procuror

Începând din luna mai 2024, s-a încercat o rezolvare a sesizării tardive a organelor de urmărire penală pentru situațiile în care erau descoperite fapte de evaziune fiscală sau fraudă. Printr-o dispoziție a directorului general din 9 mai 2024, a fost prevăzut un termen de 5 zile de la finalizarea controlului antifraudă până la inițierea demersurilor de sesizare a organelor de urmărire penală. 

Anterior, așa cum am precizat, nu era prevăzut niciun termen, ceea ce a permis înregistrarea unor situații de întârzieri nejustificate și pierderea relevanței probelor în numeroase cazuri. 

Peste 60 % dintre actele trimise la parchet, incomplete sau greșite

Când, în cele din urmă, Direcția Antifraudă trimitea actele de sesizare penală către procurori, documentele erau greșite, incomplete, fiind nevoie de lămuriri suplimentare pe care anchetatorii erau forțați să le ceară de la inspectori. Astfel de situații nu erau accidentale, din contră era și acesta un fenomen generalizat, descoperit în peste 60% dintre actele de sesizare penală analizate de Curtea de Conturi.

„Important de menționat este și faptul că, în urma analizei eșantionului selectat din anul 2024 (reprezentat de un număr de 55 acte de sesizare din 344 sesizări transmise la organele de urmărire penală), s-a constatat că peste 60% dintre proiectele de sesizare penală verificate prezintă unele neconformități, fie din perspectiva formei, fie a fondului, situații în care au fost solicitate, de la nivelul DGJ, modificări/completări ale proiectelor ASOUP. Acest rezultat statistic relevă sincopele din activitatea de control antifraudă, care conduc inclusiv la riscurile de ineficiență în procesul de valorificare penală”, potrivit raportului de audit. 

Inclusiv controalele realizate de inspectorii antifraudă la societăți comerciale nu erau făcute într-un timp rezonabil. Unele verificări banale durau chiar și câte doi ani și nu aveau o finalitate concretă, adică o decizie de impunere, prin care să se poată recupera taxele și contribuțiile neachitate de societatea controlată.

Controale prelungite ani întregi fără finalitate clară

Analiza Curții de Conturi asupra activității Direcției Generale Antifraudă Fiscală scoate în evidență întârzieri sistemice și lipsă de eficiență în derularea verificărilor documentare. Exemplele analizate din perioada 2022-2024 arată că proceduri care, în teorie, ar trebui să se finalizeze rapid, au durat între 12 și 24 de luni, uneori fără emiterea unei decizii de impunere sau chiar fără concluzii clare, arată auditorii în documentul citat. 

De exemplu în cazul unei societăți comerciale controlată de Direcția Regională Antifraudă (DRAF) Alexandria, verificarea începută în noiembrie 2022 s-a încheiat abia în 2024, fără decizie de impunere, doar cu propunerea unei alte proceduri de control, fără informații suplimentare despre derularea acesteia.

În cazul unui SRL controlat de DRAF București, solicitările de documente trimise în 2022 și 2023 au fost gestionate incoerent, unele post-radiere a societății, iar referatul de verificare nu respecta transparența procedurală și nu era semnat de directorul general adjunct. În alte cazuri, cum este situația unui S.R.L controlat de inspectorii antifraudă din Constanța, deși s-a stabilit un cuantum fiscal semnificativ de aproape un milion de lei, raportul inspectorilor a fost finalizat cu întârziere de doi ani, iar sesizarea penală a fost întocmită abia în 2024.

Antifrauda și-a dat seama că verifică un cetățean mort după doi ani

Un alt caz de ineficiența procedurală crasă și risipă de resurse este dat ca exemplu în raportul care critică activitatea DGAF. Instituția a derulat o verificare documentară pentru un cetățean decedat, care în perioada 2020-2021 obținuse venituri de 134.145 de lei din comercializarea deșeurilor. 

Procedura a început în septembrie 2022, iar solicitarea de documente a fost transmisă în noiembrie 2022, însă plicul s-a întors cu mențiunea „decedat”. Cu toate acestea, verificarea s-a întins până în ianuarie 2024, fără ca Fiscul să emită vreo decizie de impunere.

Concluzia auditului a fost încetarea procedurii, iar notificarea a fost transmisă în ianuarie 2024, după mai bine de un an, către un contribuabil care deja nu mai era în viață. 

Cum lucrează Antifrauda

• 2021 – Se emite procesul-verbal de antifraudă, cu suspiciuni privind venituri nedeclarate din comercializarea deșeurilor. 

• August 2022 – Începe VD (n.r. – verificarea documentelor), după un an de latență administrativă. 

• Noiembrie 2022 – Se solicită informații. Plicul se întoarce cu mențiunea „DECEDAT”. 

• Ianuarie 2024 – Se întocmește referat de încetare VD. Astfel, după mai bine de 14 luni, echipa de control concluzionează că nu poate fi verificat un decedat. 

• 29.01.2024 – Se transmite înștiințare… către un defunct. Cu informații solide încă din 2021, verificarea nu doar că a fost tardivă – ci a fost inutilă, consumând resurse umane și materiale. 

În cazul unei societăți din Suceava, inspectorii antifraudă au descoperit posibile infracțiuni de evaziune fiscală și au estimat un prejudiciu uriaș pentru bugetul statului: peste 3 milioane de lei, reprezentând TVA și impozit pe profit. Cu toate acestea, nu au sesizat imediat procurorii, așa cum prevede legea antifraudă.

Mai mult, nu au fost luate măsuri asigurătorii – poprirea sumelor sau blocarea contribuabilului la punctele de frontieră – deși existau solicitări clare în acest sens. În schimb, dosarul a fost trimis către Agenția Județeană de Finanțe Publice Iași pentru efectuarea unei inspecții fiscale, decizie care a întârziat recuperarea prejudiciului și a redus șansele ca statul să recupereze banii.

Control cu întârziere pentru serviciile oferite pe Onlyfans

Direcția Generală Antifraudă Fiscală a derulat o verificare care a durat mai bine de un an pentru o persoană fizică ce furniza servicii online prin platforma OnlyFans. Nota de propunere a fost emisă în noiembrie 2022, dispoziția de verificare în decembrie 2022, iar solicitarea de documente abia în ianuarie 2023. 

Cu toate acestea, referatul final a fost întocmit abia în ianuarie 2024, când echipa a decis pur și simplu să oprească verificarea, concluzionând că activitatea era legală și se încadra în categoria serviciilor electronice.

Practic, Antifrauda a pierdut peste 12 luni de resurse și timp, pentru un control care nu avea niciun impact fiscal sau penal. Exemplul scoate în evidență ineficiența crasă și birocratică a instituției, care transformă controalele în simple formalități, fără rezultat concret.

Antifrauda dă rateuri în lupta cu evaziunea fiscală

Direcția Generală Antifraudă Fiscală nu și-a atins obiectivele strategice pentru anul 2024, eșuând în prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, sunt concluziile auditorilor de la Curtea de Conturi. 

Indicatorul care măsoară ponderea sumelor contestate admise trebuia să fie 1%, dar s-a înregistrat 2,97%, aproape de trei ori mai mare. Asta dovedește cât de bine reușește Antifrauda să stabilească sumele pe care oamenii sau firmele trebuie să le plătească statului fără ca acestea să fie ulterior contestate și câștigate în instanță. Ținta era ca doar 1% din sumele stabilite să fie contestate cu succes. În realitate, aproape 3% din banii stabiliți suplimentar au fost contestați și câștigați de contribuabili, adică de trei ori mai mult decât se așteptau autoritățile. 

Numărul acțiunilor de control pentru a descuraja evaziunea fiscală a scăzut cu 5,34%, în 2024, în loc să crească cu 40%, așa cum era planificat. Cu alte cuvinte, planul de a fi mai activi în combaterea evaziunii fiscale a eșuat complet, iar statul a fost mai puțin prezent în monitorizarea banilor publici. 

Ce este Direcția Antifraudă și ce menire are

Direcția Generală Antifraudă este o structură specializată a ANAF, înființată în anul 2004, care are rolul de a preveni și combate evaziunea fiscală și alte fraude care afectează bugetul statului.

DGAF are rol de poliție financiară a statului și coordonează controale și investigații fiscale complexe. Funcționează prin 9 Direcții Regionale Antifraudă (DRAF), câte una pentru fiecare regiune a țării: DRAF București – coordonează activitățile în Capitală și zonele învecinate, DRAF Cluj – pentru regiunea de nord-vest a României, DRAF Timișoara – pentru vestul țării, DRAF Brașov – pentru centrul țării, DRAF Iași – pentru nord-est, DRAF Constanța – pentru sud-est și zona litoralului, DRAF Craiova – pentru sud-vest,  DRAF Sibiu – pentru zona centrală (Transilvania), DRAF Suceava – pentru nordul Moldovei.

Scopul principal al DGAF este să asigure că persoanele fizice și firmele plătesc corect impozitele și taxele datorate statului și să descurajeze fraudele fiscale prin controale și acțiuni proactive.

În iunie 2025, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, anunța că 23 din 33 de persoane cu funcții de conducere din centrala direcției Antifraudă au fost înlocuite din funcție. Inspectorul general al direcției Antifraudă, Teodor Georgescu, a fost schimbat cu Tudor Rudău.

În ianuarie 2026 cinci inspectori antifraudă ANAF București au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA după ce au fost acuzați că au luat mită de la firme controlate; au promis protecție la controale sau rezultate favorabile și au pretins bani pentru a nu aplica sancțiuni sau pentru a „aranja” verificări. 

Aceștia au recunoscut că au primit mită în mod repetat de la oameni de afaceri, pentru a limita controalele fiscale și pentru a evita întocmirea de plângeri penale, beneficiind astfel de pedepse mai blânde. Pentru că au recunoscut faptele, inspectorii antifraudă au primit pedepse de închisoare cu suspendare.

Celor cinci inspectori li s-a interzis, pentru perioade între 3 și 5 ani, exercitarea drepturilor de a ocupa funcții publice sau orice funcție ce implică autoritate de stat, iar doi dintre ei nu mai pot profesa ca inspectori antifraudă. 

Acesta este doar ultimul scandal de corupție care vizează o structură a ANAF în ultimii zece ani.

Context

România rămâne statul cu cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană, de peste 5 ori media UE, cu un „gap” care depășește constant 30% și pierderi estimate la 8-9 miliarde de euro anual. Gap-ul de TVA (indicatorul principal al evaziunii) este cel mai utilizat indicator la nivel UE pentru evaziune fiscală și reprezintă diferența dintre TVA ce ar trebui colectată și cea colectată efectiv. 

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, dat publicității în decembrie 2024, România este urmată în topul statelor cu cele mai mari gap-uri de TVA din UE de Malta, cu un deficit de 25,9%, la mare distanță situându-se Slovacia și Lituania, ambele cu un gap de 14,6%. România se află în topul țărilor cu cea mai mare „gaură” din cauza TVA necolectate și în raportul Comisiei din anul 2025.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro