Cuprins:
10% dintre tineri doresc să lucreze la birou
Cercetarea arată că doar 10% dintre tineri doresc să lucreze la birou cu normă întreagă. Mai mult de unul din cinci (21%) au declarat că își petrec tot sau majoritatea timpului de lucru acasă. Doar 40% au spus că lucrează cinci zile pe săptămână la birou.
În ciuda nivelurilor fără precedent de muncă la domiciliu, Generația Z dorește să petreacă și mai puțin timp la birou. Aproape unul din cinci (17%) a declarat că ar dori să lucreze de acasă tot timpul, iar alți 24% ar prefera să-și petreacă majoritatea timpului de lucru acasă.
Cifrele sugerează că tinerii lucrează la birou mai rar decât populația în general. Cercetări anterioare YouGov au arătat că aproximativ jumătate din populație s-a întors la munca de birou cu normă întreagă, comparativ cu 40% din Generația Z.
Impactul asupra dezvoltării profesionale
Claire McCartney, consilier senior în domeniul competențelor la Chartered Institute of Personnel and Development, a avertizat că munca de acasă ar putea dăuna perspectivelor de viitor ale tinerilor:
„Munca hibridă și de la distanță poate fi o provocare pentru lucrătorii mai tineri și profesioniștii aflați la începutul carierei, care adesea beneficiază de imersiunea într-un mediu de birou pentru networking, mentorat și învățare prin osmoză”, a declarat ea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_daa836a015e991caa1bed8ee70b2a342.jpg)
McCartney a subliniat importanța asigurării unei tranziții line în organizații pentru lucrătorii mai tineri aflați în primele etape ale carierei lor, prin inducții structurate și întâlniri regulate cu managerii.
Impactul pandemiei asupra educației și angajării
Proiectul The Times Generation Z este prima încercare de a analiza impactul Covid asupra persoanelor cu vârste între 18 și 27 de ani, mulți dintre ei fiind încă la școală sau la universitate când a lovit pandemia.
Aproximativ o treime au declarat că pandemia a avut un impact negativ asupra angajării lor, iar 16% au spus că încă resimt acest impact astăzi.
În jur de o cincime (22%) au declarat că pandemia a avut un efect negativ asupra educației lor care se resimte și în prezent.
Livi Hall avea 14 ani și era cu un an înainte de examenele GCSE când a fost anunțată prima carantină. Ea a declarat:
„M-a făcut să-mi dau seama cât de mult am luat mediul școlar ca pe ceva de la sine înțeles. Au fost mulți oameni acolo care nu au avut același cadru sigur pe care l-am avut eu.”
„Faptul că am fost loviți de Covid la o vârstă atât de fragedă și cât de mult din viețile noastre sunt trăite online, cred că suntem mai izolați decât generațiile care au venit înaintea noastră”, a adăugat ea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_51c85ce42970b6cdd5f14640163ed5cb.jpg)
Percepții asupra restricțiilor
În retrospectivă, 40% dintre cei chestionați în sondaj au considerat că restricțiile de carantină au făcut mai mult rău decât bine, comparativ cu 32% care au crezut că au fost benefice în general.
James Toomey, în vârstă de 25 de ani, care lucrează în publicitate, consideră că petrecerea timpului la birou este importantă pentru construirea relațiilor, dar se bucură de libertatea de a lucra de acasă în zilele de luni și vineri:
„Obișnuiam să lucrez undeva unde cerința minimă era de o zi pe săptămână la birou și asta nu era deloc grozav, cultura era foarte slabă și ar fi fost mult mai bine dacă ar fi avut o săptămână de lucru minimă de trei zile (la birou) … (asta) în opinia mea este perfectă.”
Muncă mai puțină pentru generația Z
Cercetarea sugerează, de asemenea, că Generația Z recunoaște că s-ar putea să nu muncească la fel de mult ca persoanele mai în vârstă.
Peste jumătate (52%) au spus că sunt mai leneși decât generația părinților lor, și doar 5% cred că muncesc mai mult. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că peste 40% cred că au mai multe oportunități decât generația părinților lor, și doar 13% consideră că înțeleg greutățile mai bine decât persoanele mai în vârstă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1670b4f7a2c7f914146926dad0c1165d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4d882f28c88e0425df140c97609ddde.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c92b13e8f3a06c79355a674a87e41c50.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_fc8e66baa8339fed7d3d6e8479062906.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_d879aedb07b38409d87aeb354e060f41.jpg)