Racheta nucleară Sarmat, declarată gata de luptă de Vladimir Putin în 2023, nu este, de fapt, funcțională
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rusia a declarat operațională noua sa rachetă balistică intercontinentală grea (ICBM) RS-28 „Sarmat” (denumită „Satan II” în unele publicații occidentale) încă din septembrie 2023, deși sistemul se afla în continuare în faza de testare la mijlocul lunii iulie 2026. Concluzia aparține unei analize realizate de Dallas Analytics, pe baza unor documente oficiale rusești legate în spațiul public, relatează Aerospace Global News.
Cuprins:
Neconcordanța dintre anunțurile oficiale și realitatea tehnică reprezintă o practică recurentă la Moscova. Președintele Vladimir Putin promisese încă din aprilie 2021 că primul regiment dotat cu rachete Sarmat va intra în alertă de luptă până la sfârșitul anului 2022, angajament reiterat ulterior în februarie 2023 pentru anul respectiv.
Dezvoltată de Centrul de Stat pentru Rachete „Academician V. Makeiev”, racheta Sarmat este concepută ca un sistem staționar, bazat pe silozuri, destinat să înlocuiască vechiul sistem Voievoda din epoca sovietică.
Conform datelor publicate pe site-ul Kremlinului, noul ICBM ar trebui să aducă îmbunătățiri majore în ceea ce privește raza de acțiune, sarcina utilă, viteza de pregătire pentru lansare și capacitățile de contracarare a sistemelor de apărare.
În mai 2026, autoritățile de la Moscova au anunțat din nou un test de zbor reușit, precizând că vor continua demersurile pentru plasarea rachetelor în stare de așteptare pentru luptă.
Cu toate acestea, raportul Dallas Analytics subliniază o realitate diferită: „Un sistem declarat operațional în 2023 era, în 2026, încă în curs de testare pentru acceptare”.
Birocrația, livrările unice și raportarea falsă a lucrărilor
Spre deosebire de alte sectoare afectate de restricțiile internaționale, întârzierile majore ale programului Sarmat nu sunt cauzate de sancțiuni sau de dificultăți de inginerie, ci de propriul sistem birocratic din Rusia.
Analiza arată că lanțul de aprovizionare al proiectului este extrem de vulnerabil, fiecare componentă depinzând de câte un singur furnizor calificat, fără posibilitatea de a găsi un înlocuitor în caz de blocaj.
O altă problemă sistemică identificată este practica oficialilor rusi de a certifica în acte lucrări nefinalizate în realitate, creând o discrepanță uriașă între documentele oficiale și stadiul fizic al proiectelor.
„În 2022, Vertelețki a semnat lucrări care nu fuseseră de fapt finalizate în cadrul unui contract de cercetare și dezvoltare atribuit ca parte a unui contract de stat”, au precizat reprezentanții Comitetului de Investigații al Rusiei (ICR).
Cazul îl viza pe Vladimir Vertelețki, fostul șef de direcție din cadrul Departamentului pentru Ordinea Apărării de Stat din Ministerul Apărării, anchetat de ICR în 2024.
Experții de la Dallas Analytics sintetizează problemele programului în trei deficiențe majore: documentația, logistica și prețul — fiecare livrare fiind condiționată de un preț fix pe care părțile implicate nu l-au convenit niciodată.
Un tipar vizibil la rachetele Oreșnik, avioanele Su-57 și tancul Armata
Deviația dintre capabilitățile declarate și cele reale nu înseamnă că Rusia nu deține sisteme funcționale, ci reflectă o tendință constantă de exagerare a capacităților militare. Un exemplu recent este racheta balistică cu rază intermediară (IRBM) Oreșnik.
Așa cum a relatat anterior AGN, acest sistem este utilizat cu precădere pentru semnalizare politică și efect psihologic, având o prezență redusă pe câmpul de luptă.
Disponibilă în cantități foarte mici (probabil de o singură cifră), racheta Oreșnik a fost lansată fără focoase și a ratat țintele la o distanță de câțiva kilometri.
Dificultăți similare pot fi observate și în aviația militară sau în forțele terestre. La șase ani de la intrarea oficială în serviciu a aeronavei de generație nouă Su-57 Felon, Rusia continuă să se bazeze pe producția modelului Su-35S.
Su-57 este produs într-un ritm extrem de lent, este expus sancțiunilor și a fost livrat fără sisteme cheie. În paralel, în cursul lunii iulie, un avion Su-35S ar fi fost doborât într-o luptă aeriană de un F-16 ucrainean (fost olandez/danez, bazat pe o construcție din anii '70-'80, modernizată la începutul anilor 2000), deși detaliile confruntării rămân neclare.
În ceea ce privește blindatele de ultimă generație, mult-lăudatul tanc T-14 Armata, deși a intrat oficial în dotare în 2024, a fost ținut departe de linia frontului pe parcursul întregului război, care durează deja de 4 ani și jumătate.
Acest articol a fost realizat pornind de la datele oferite de Google Trends.
