Cei doi deputați care nu au votat noua Lege a Integrității, prin care averile demnitarilor rămân ascunse: „Este un mare pas înapoi”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doi deputați nu au votat noua Lege a Integrității, prin care veniturile demnitarilor rămân ascunse. Proiectul a trecut de Camera Deputaților și va merge mai departe la Senat. Cei doi deputați care au decis să nu voteze legea sunt Claudiu Năsui și Cătălin Drulă, de la USR. Totodată, toți parlamentarii AUR s-au abținut la votul din plen.
Cuprins:
- Doar doi deputați nu au votat noua Lege a Integrității în Parlament
- De ce nu a votat Claudiu Năsui noua Lege a Integrității, prin care averile demnitarilor rămân ascunse
- Cătălin Drulă explică de ce nu a votat proiectul în Parlament
- Parlamentarii AUR s-au abținut la votul pentru Legea Integrității
- Ce prevede noua Lege a Integrității
- Cine trebuie să depună declarații de interese financiare
- Ce modificări se aplică pentru confidențialitatea datelor personale
- Legea aduce și modificări ce au fost considerate „controversate”
Doar doi deputați nu au votat noua Lege a Integrității în Parlament
Noua Lege a Integrității a fost votată miercuri, 29 iulie 2026, la Camera Deputaților. Proiectul a trecut în plen și urmează să meargă pentru vot la Senat. Noul proiect a înregistrat 222 de voturi „pentru”, două voturi „împotriva” și 59 de abțineri.
Doi deputați au decis să nu voteze proiectul în Parlament, în cursul zilei de miercuri. Așa cum arată lista de voturi publicat pe site-ul Camerei Deputaților, este vorba despre Claudiu Năsui și Cătălin Drulă de la USR.
De ce nu a votat Claudiu Năsui noua Lege a Integrității, prin care averile demnitarilor rămân ascunse
Libertatea a luat legătura cu cei doi deputați de la USR, pentru a afla de ce nu au votat proiectul de lege în Parlament. Claudiu Năsui spune că legea este „un mare pas înapoi”.
„Este un mare pas înapoi, când promisiunea era că vom face altceva”, a explicat Claudiu Năsui, în exclusivitate pentru Libertatea.
Cătălin Drulă explică de ce nu a votat proiectul în Parlament
La rândul său, Cătălin Drulă a discutat cu jurnaliștii Libertatea.ro și a explicat motivul pentru care nu a votat noul proiect de lege în ședința de miercuri. Deputatul USR susține că legea nu își atinge scopul și va permite în continuare protejarea averilor nejustificate.
„Scopul jalonului era să avem o lege modernă cu sancțiuni proporționale cu gravitatea faptei (respectiv cu lipsa gravității ei, dacă este cazul) și în loc de asta, cu politizarea ANI, este tot un instrument bun pentru justiție selectivă.
Cu alte cuvinte, borfașii vor umple în continuare parcările instituțiilor cu mașini de 100 de mii de euro pe care nu le regăsim nicăieri și ANI nu le va face nimic, iar oamenii cinstiți care se implică în zona publică vor fi hărțuiți cu pretexte inventate, și sancționați sau în cel mai bun caz, cu numele murdărit de campanii de presă”, a precizat Cătălin Drulă, în exclusivitate pentru Libertatea.
Parlamentarii AUR s-au abținut la votul pentru Legea Integrității
Așa cum spuneam, proiectul noii legi a trecut în Parlament cu 222 de voturi „pentru”, dar au existat și 59 de abțineri. Deputații AUR s-au abținut de la votul pentru Legea Integrității. O abținere a mai fost și la USR, iar alte 10 în rândul Minorităților și încă 5 abțineri de la UPR.
Proiectul prin care averile demnitarilor rămân ascunse a trecut în Camera Deputaților cu 89 de voturi de la PSD, 49 de la PNL, 34 de la USR, 11 de la SOS RO, 16 de la UDMR, 5 de la Grupul Minorităților, 11 de la UPR și 7 de la Grupul Neafiliaților.
Ce prevede noua Lege a Integrității
Una dintre principalele schimbări este obligativitatea depunerii declarațiilor de interese financiare de către 43 de categorii de funcționari și demnitari, inclusiv Președintele României, parlamentarii, miniștrii, judecătorii Curții Constituționale, șefii instituțiilor publice și membrii consiliilor de administrație ale companiilor de stat.
Decizia de a face aceste informații accesibile online vine în urma unei hotărâri a Curții Constituționale a României.
„Agenția, prin platforma e-DAI, va genera automat declarațiile de interese financiare, care vor fi publicate în termen de cel mult 60 de zile de la generare”, potrivit noului proiect de lege, citat de Mediafax. Platforma va centraliza datele și le va pune la dispoziția publicului pentru o perioadă de cinci ani.
Cine trebuie să depună declarații de interese financiare
Noua lege lărgește semnificativ lista celor obligați să completeze declarații de interese financiare. Printre aceștia se numără:
- Președintele României, premierul, miniștrii, deputații și senatorii;
- Membrii Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii Curții Constituționale;
- Șefii instituțiilor publice, ambasadorii și consilierii prezidențiali;
- Conducătorii regiilor autonome și membrii consiliilor de administrație ale companiilor de stat.
- Lista completă include 43 de categorii, incluzând funcționari publici și candidați la funcții publice.
Ce modificări se aplică pentru confidențialitatea datelor personale
Pentru a proteja viața privată, legea prevede excluderea din declarațiile publice a mai multor date sensibile, precum:
- Codul numeric personal și adresa de domiciliu;
- Locația exactă a imobilelor deținute;
- Numerele conturilor bancare sau codurile IBAN;
- Numele și alte date personale ale persoanelor menționate în declarații.
Legea aduce și modificări ce au fost considerate „controversate”
Legea aduce și schimbări care au stârnit controverse. Printre acestea se numără:
- Eliminarea anulării automate a actelor administrative adoptate în conflict de interese, dacă acestea nu ar fi fost aprobate fără votul persoanei implicate;
- Reducerea sancțiunilor financiare pentru conflicte de interese minore;
- Introducerea unei interdicții de trei ani pentru ocuparea funcțiilor publice de către cei găsiți vinovați de conflicte de interese sau incompatibilitate.
Mai mult, aleșii locali vor avea posibilitatea de a renunța la funcția care generează starea de incompatibilitate în termen de 30 de zile de la numire, potrivit noilor reglementări. Această schimbare, alături de altele, a fost calificată drept „controversată” de unii analiști.
