Centrala Nucleară Cernavodă oprește și Unitatea 2 din cauza secetei. Ce se întâmplă cu furnizarea de energie electrică

Măsura vine la doar două zile după ce Unitatea 1 a fost deconectată din motive similare. Decizia a fost luată pe fondul unei secete severe care a coborât nivelul Dunării la valori critice, fără precedent în ultimii ani.

Oficialii companiei de stat Nuclearelectrica au precizat că măsura este una preventivă și că se aplică în strictă conformitate cu procedurile de securitate nucleară atunci când parametrii hidrologici se apropie de limitele de exploatare admise.

Decizia a fost fundamentată pe ultimele prognoze emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).

„În situația în care anumiți parametri asociați nivelului scăzut al Dunării se apropie de limitele de exploatare admise, experții centralei nucleare aplică măsurile operaționale necesare pentru menținerea marjelor de siguranță, inclusiv decizia de a opri o unitate sau ambele dacă situația o impune. Astfel de măsuri au rol preventiv și urmăresc protejarea securității nucleare”, au transmis reprezentanții Nuclearelectrica.

Consumatorii casnici nu vor fi afectați, anunță Ministerul Energiei

Reprezentanții Ministerului Energiei dau asigurări ferme că oprirea temporară a celor două reactoare nu va declanșa pene de curent la nivel populației sau al agenților economici.

Necesarul național de consum va fi acoperit integral prin mobilizarea altor capacități de producție din țară și, dacă va fi cazul, prin importuri.

„Având în vedere evoluția nefavorabilă a condițiilor hidrologice de pe Dunăre, Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat mâine, 30 iulie, începând cu ora 10:00. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici și a operatorilor economici nu va fi afectată, necesarul de consum urmând să fie acoperit integral”, a anunțat Ministerul Energiei.

Măsurile operative vor fi ajustate permanent de autorități și de operatorii din sectorul energetic pentru a menține stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN) pe toată durata acestei perioade de secetă.

Apele Române au fost notificate de oprirea CNE Cernavodă

Apele Române au transmis, miercuri, într-un comunicat, că CNE Cernavodă a închis și reactorul 2, din cauza nivelului scăzut al Dunării.

„Ca urmare a situației critice de pe Dunăre, respectiv a regimului deficitar de precipitații prognozat atât în bazinul superior al Dunării, cât și pe sectorul românesc, Apele Române au fost notificate de către CNE Cernavodă că s-a închis și Reactorul II”, au transmis reprezentanții de la Apele Române.

Debitul Dunării la intrarea în țară prognozat pentru începutul lunii august este de 1500 mc/s similar cu minimul atins in 1985 de 1400 mc/s. În această situație, debitele prognozate se apropie de cea mai mică valoare înregistrată până în prezent, în urmă cu 40 de ani.

Conform prognozei de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Dunărea se situează astăzi la un debit de 1650 mc/s și va ajunge la începutul lui august în jurul valorii de 1600 mc/s, fiind de trei ori mai puțin decât media multianuală a lunii iulie (4750 mc/s).

Debitul Dunării este similar cu situația din 2005 când Dunărea atingea debitul de 1650 mc/s.

În data de 4 august, debitele Dunării vor ajunge la intrarea în țară în jurul valorii de 1500 mc/s, conform prognozei INHGA. Cel mai mic debit înregistrat de Dunăre a fost în anul 1985 când aceasta avea la intrarea în țară 1400 mc/s.

„În acest moment, ne confruntăm cu condiții de secetă severă în tot bazinul hidrografic al Dunării și nu apar indicii de îmbunătățire a acestei situații în perioada imediat următoare”, a mai precizta reprezentanții de la Apele Române.

România pierde temporar o capacitate de peste 1.400 MW

Oprirea simultană a celor două unități reprezintă un șoc temporar pentru sistemul energetic național.

Unitatea 1 generează o putere instalată de 706,5 MW, iar Unitatea 2 furnizează 704,8 MW, ceea ce înseamnă că rețeaua națională pierde simultan o capacitate de producție de peste 1.400 MW. În condiții normale de funcționare, centrala nucleară de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din totalul energiei electrice consumate în România.

Pentru a compensa această lipsă, energia deficitară va trebui generată în principal prin creșterea producției în centralele termoelectrice pe gaze și cărbune, în hidrocentrale sau prin aportul surselor regenerabile, eoliene și solare.

Deși alimentarea populației rămâne în siguranță, specialiștii din domeniu atrag atenția că marja de siguranță a sistemului energetic este considerabil redusă.

Energia nucleară reprezintă o sursă de bandă, constantă, neafectată de condițiile meteorologice directe, spre deosebire de energia eoliană sau fotovoltaică.

Mai mult, seceta prelungită care afectează debitul Dunării reduce concomitent și capacitatea de generare a hidrocentralelor de pe teritoriul țării, punând presiune pe restul sistemului energetic.

Și Bulgaria ar putea opri centrala de la Kozlodui

În plus, nivelurile scăzute ale Dunării ar putea forța și singura centrală nucleară (CNE) din Bulgaria, Kozlodui, să închidă temporar cele două unități operaționale de câte 1000 de megawați fiecare, a declarat miercuri ministrul bulgar al energiei, Iva Petrova.

„Nivelul extrem de scăzut al apelor Dunării, cel mai scăzut din ultimii 23 de ani, ar putea pune în pericol funcționarea sistemului de răcire al centralei nucleare de la Kozlodui, iar unitățile sale operaționale ar trebui oprite”, a declarat Iva Petrova.

Această veste vine în condițiile în care România importă masiv energie electrică din țara vecină.

Bulgaria a ajuns „Bateria Balcanilor”. A profitat de PNRR, a instalat atât de multe baterii de stocare încât e lider mondial în ceea ce privește capacitatea instalată în raport cu dimensiunea sistemului electric, economia și populația și acum face bani tranzacționând curent.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro