România nu riscă recesiunea, suntem „un șantier în derulare”, asigură Dragoș Pîslaru. Primim 17 miliarde din PNRR, dar deficitul urcă la 8,4%

România se dezvoltă intens

În contextul actual, România se află într-o perioadă de dezvoltare intensă, fiind descrisă de ministru ca „un șantier în derulare”. Pîslaru a subliniat importanța fondurilor europene pentru economia țării, menționând că aproximativ 15-17 miliarde de euro urmează să fie absorbite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Situația bugetară și investițiile

Ministrul a abordat problema deficitului bugetar, explicând că acesta a fost ajustat la 8,4% pentru a permite finanțarea proiectelor europene. „Adică, atenție, e vorba de eficiență, nu te mai duci și te mai arunci în toate părțile, te concentrezi cum finanțezi fondurile europene ca să putem lua banii”, a declarat Pîslaru, citat de Agerpres.

El a subliniat că, în ciuda unor ajustări necesare în 2026, absorbția fondurilor europene ar trebui să aducă o echilibrare a bugetului. „Doar dacă ne ținem de planul ăsta, România nu va intra într-o criză economică”, a afirmat Pîslaru.

Provocări și soluții

Pîslaru a evidențiat problemele legate de supracontractarea proiectelor în trecut, menționând că valoarea contractelor semnate pentru PNRR depășea cu mult suma alocată. Pentru a rezolva această situație, ministerul a clarificat sumele disponibile și a emis o ordonanță de urgență pentru a ajusta proiectele la bugetul existent.

O schimbare importantă menționată de ministru este îmbunătățirea colaborării între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor. Această cooperare este crucială pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare și implementarea proiectelor.

Perspective: atragerea de fonduri europene record

Pîslaru a subliniat potențialul României de a absorbi o sumă semnificativă de fonduri europene până la sfârșitul anului viitor. El a menționat că țara n-a absorbit niciodată mai mult de 8,6 miliarde de euro într-un an, dar acum există oportunitatea de a atrage între 15 și 17 miliarde de euro.

Ministrul a încheiat cu optimism, afirmând că, dacă România se va ține de planul stabilit, nu va intra într-o recesiune economică. Această perspectivă se bazează pe proiectele de investiții în curs și pe fondurile europene care urmează să fie accesate.

Declarațiile ministrului Dragoș Pîslaru oferă o imagine optimistă asupra viitorului economic al României. Cu toate acestea, realizarea acestor obiective ambițioase va necesita o gestionare atentă a resurselor și o implementare eficientă a proiectelor finanțate din fonduri europene. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în practică și dacă România va reuși să evite o recesiune, așa cum anticipează ministrul.

Avertisment dur al Fitch pentru România

Revizuirea în creștere a deficitului bugetar al României pentru 2025 evidențiază dificultatea autorităților de a opri deteriorarea finanțelor publice și de a aplica măsuri eficiente de consolidare, menite să reducă marile deficite fiscale și să stabilizeze datoria pe termen mediu.

Potrivit unui raport Fitch Ratings, citat de Economica.net, măsurile fiscale suplimentare riscă să fie greu de implementat în contextul oboselii față de austeritate, al creșterii economice modeste și al incertitudinii politice persistente.

Previziunile actualizate ale Fitch arată că deficitul general al Guvernului conform metodologiei ESA se va reduce în 2025 la 8,5% din PIB, de la recordul de 9,3% înregistrat anul trecut. Nivelul foarte ridicat al deficitului de plecare face ca agenția să prevadă scăderi doar până la 7% în 2026 și 6,5% în 2027.

Traiectoria mai ridicată a deficitului și creșterea modestă (0,7% în 2025, urcând la 1,2% în 2026 și 2027) duc la o creștere rapidă a datoriei guvernamentale generale, de la 54,8% din PIB în 2024 la 59% (puțin peste media categoriei „BBB”) în 2025 și la 65,6% în 2027, cu peste 10 puncte procentuale peste media prognozată pentru categoria „BBB”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro