Durerile de spate și efectele lor asupra productivității la birou. Daniela Bejenari, kinetoterapeut: „Chiar și câteva minute de mișcare la fiecare oră pot face o diferență semnificativă”

Diagnosticată cu scolioză la 14 ani: drumul către kinetoterapie

Daniela-Anastasia Bejenari (24 de ani) a fost diagnosticată la 14 ani cu scolioză, iar această experiență spune că a apropiat-o de domeniul recuperării. Așa a început să studieze kinetoterapia atât în Republica Moldova, cât și în România, urmând să continue cu un curs internațional.

Tânăra spune că mama ei a fost diagnosticată cu cancer și că, în timpul bolii acesteia, a înțeles cât de importantă este recuperarea și cât de dificil poate fi accesul la ea pentru unele familii. Din acel moment, Bejenari spune că și-a propus să devină un terapeut cât mai apropiat de oameni și de nevoile lor. 

Ea povestește că a început de la recepția unui centru de recuperare, apoi a devenit asistent de kinetoterapeut, iar ulterior kinetoterapeut. Acum, având propriul cabinet, spune că își dorește să ajute cât mai multe persoane să aibă acces la recuperare de calitate.

Scolioza și durerile de spate devin tot mai frecvente

Bejenari susține că durerile de spate se numără printre cele mai frecvente probleme de sănătate la nivel global și reprezintă principala cauză de dizabilitate la nivel mondial. 

„Se estimează că aproximativ 8 din 10 persoane vor avea cel puțin un episod de durere de spate pe parcursul vieții. În prezent aproximativ 619 milioane de persoane trăiesc cu dureri lombare, iar specialiștii estimează că acest număr va continua să crească în următoarele decenii”, explică ea. 

Deși cauzele pot fi diverse, Bejenari spune că printre factorii care contribuie la apariția lor se numără sedentarismul, lipsa activității fizice, pozițiile incorecte menținute timp îndelungat, suprasolicitarea sau anumite afecțiuni ale coloanei vertebrale. Din acest motiv, spune ea, prevenția, depistarea precoce și recuperarea prin exerciții adaptate au un rol foarte important în menținerea sănătății coloanei și reducerea durerii. 

Kinetoterapeutul explică faptul că scolioza este o deformare tridimensională a coloanei vertebrale, ceea ce înseamnă că modificările apar pe toate cele trei planuri: frontal (curbura laterală a coloanei), transversal (rotația vertebrelor) și sagital (modificarea curburilor fiziologice).

Dacă este depistată din timp, mai ales în perioada de creștere, adaugă ea, există mai multe posibilități de a influența evoluția ei. Totuși, chiar dacă este descoperită mai târziu, susține că se poate interveni prin metode conservatoare, precum este terapia Schroth, pentru a îmbunătăți postura, aspectul estetic, mobilitatea și pentru a reduce durerile sau disconfortul.

„În cazul meu, am urmat terapia Schroth, o metodă specializată pentru tratamentul conservator al scoliozei. Aceasta utilizează exerciții individualizate și respirația tridimensională pentru a corecta dezechilibrele posturale și a îmbunătăți alinierea corpului. Rezultatele obținute prin această metodă au fost unul dintre motivele care m-au determinat să aleg kinetoterapia ca profesie”, explică ea.

Aceasta precizează și diferența dintre kinetoterapie și terapia Schroth: kinetoterapia folosește exerciții generale pentru mobilitate, forță și reducerea durerii, în timp ce terapia Schroth utilizează exerciții specifice pentru scolioză, adaptate fiecărei curburi și combinate cu respirație corectivă.

Bejenari spune că scolioza apare cel mai frecvent în perioada de creștere, în special între 10 și 16 ani, și afectează aproximativ 2–3% dintre copii și adolescenți.

„Părinții ar trebui să fie atenți la anumite semne: un umăr mai sus decât celălalt, un omoplat mai proeminent, talie asimetrică, bazin dezechilibrat sau înclinarea trunchiului într-o parte. Dacă observă aceste modificări, este important să se adreseze unui specialist pentru o evaluare cât mai devreme”, susține aceasta.

Persoanelor aflate într-o situație similară, Bejenari le recomandă să nu amâne evaluarea la un specialist și să nu creadă că este prea târziu pentru recuperare. „Chiar dacă scolioza este descoperită mai târziu, exercițiile specifice și un program personalizat pot aduce beneficii importante. Consecvența și implicarea pacientului sunt esențiale pentru obținerea rezultatelor”, explică ea.

 Recomandări pentru cei care lucrează la birou

Bejenari le recomandă persoanelor care lucrează la birou să introducă mai multă mișcare în rutina zilnică.

„Chiar și câteva minute de mișcare la fiecare oră, plimbările, urcatul scărilor sau 20–30 de minute de activitate fizică după serviciu pot face o diferență semnificativă. De asemenea, este importantă organizarea corectă a spațiului de lucru și menținerea unei poziții confortabile la birou. Nu este nevoie de ore întregi de sport, ci de consecvență și mișcare regulată”, explică ea.

Bejenari le recomandă tinerilor să investească în sănătatea lor încă de acum, deoarece coloana vertebrală și obiceiurile pe care le formează în copilărie și adolescență o să îi însoțească toată viața. „Mișcarea regulată, un stil de viață activ și atenția la semnalele corpului sunt unele dintre cele mai bune investiții pe care le putem face pentru viitor”, susține aceasta.

Bejenari spune că problemele de postură sunt foarte frecvente în prezent, atât la copii, cât și la adulți. „În calitate de kinetoteraput, observ tot mai des că aceste probleme apar nu doar la adulți, ci și la adolescenți și tineri, ceea ce subliniază importanța unui stil de viață activ și a evaluărilor periodice atunci când apar primele simptome”, spune ea. 

Cauze multiple, dincolo de sedentarism 

Ea menționează că deși sedentarismul și timpul îndelungat petrecut în aceeași poziție pot contribui la apariția durerilor de spate, acestea nu sunt singurele cauze. Durerile de spate pot apărea chiar și la persoanele foarte active. „De exemplu sportivii se pot confrunta cu dureri de din cauza suprasolicitării, a tehnicii incorecte de execuție, a dezechilibrelor musculare sau a perioadelor insuficiente de recuperare”, explică aceasta. 

De asemenea, ea adaugă că, organismul uman nu este perfect simetric, iar majoritatea oamenilor prezintă mici diferențe între partea dreaptă și cea stângă. Un umăr poate fi ușor mai sus decât celălalt, un omoplat poate fi puțin mai proeminent sau o talie poate părea diferită față de cealaltă. „Aceste mici asimetrii sunt frecvente și nu înseamnă automat că există o problemă medicală”, explică kinetoterapeutul. 

Bejenari spune că nu ne putem baza doar pe ceea ce observăm în oglindă pentru că, în realitate, de multe ori este vorba despre dezechilibre posturale și musculare, nu neapărat despre o scolioză. „Am întâlnit și persoane cu scolioză care aveau o postură aparent foarte bună și la care problema a fost descoperită doar în urma unei evaluări mai amănunțite”, povestește ea. 

Totuși, statul cocoșat sau pe scaun nu provoacă direct scolioza, dar poate contribui la apariția unei posturi deficitare și a durerilor de spate. „Să nu uităm că cel mai des scolioza este idiopatică (cauza ei nu se cunoaște precis)”, menționează aceasta.

Bejenari spune că discrepanțele mai evidente dintre cei doi umeri pot apărea din mai multe motive și nu indică întotdeauna o problemă serioasă. „În primul rând, fiecare persoană are o parte dominantă a corpului. Majoritatea folosim mai des mâna dreaptă sau stângă pentru activitățile zilnice, iar acest lucru poate influența în timp dezvoltarea musculaturii și poziția centurii scapulare”, explică ea. 

De asemenea, spune ea, corpul nostru se adaptează permanent la activitățile pe care le facem zilnic. Dacă petrecem multe ore la birou, conducem frecvent, lucrăm într-o anumită poziție sau practicăm un sport care solicită mai mult o parte a corpului, pot apărea adaptări musculare și articulare care se reflectă prin mici asimetrii. „Uneori, chiar și o mobilitate diferită între cele două șolduri sau între cele două picioare poate influența poziția bazinului, iar această modificare se poate transmite mai sus, până la nivelul umerilor”, concluzionează aceasta. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro