Cât de aproape este un conflict provocat de Federația Rusă, în Europa?
Aflat într-un turneu european consistent, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, s-a deplasat la Bruxelles, pentru consultări asupra dosarelor fierbinţi privind Rusia, Afganistanul, Coreea de Nord, Siria. S-a vorbit aplicat despre amenințările Rusiei, în fața ”Grupului Nordic”, creat la inițiativa Finlandei, și reprezentat de Suedia, Danemarca, Islanda, Norvegia, Estonia, Letonia, Lituania, Germania, Olanda, Polonia, Marea Britanie. Deși Suedia și Finlanda nu sunt membre NATO, ele colaborează cu cele 28 de state membre. Crearea în acest an, de către finlandezi, a unui centru de luptă contra războiului hibrid, are ca obiectiv direct contracararea formelor nonconformiste utilizate de Rusia. Războiul atipic, hibrid, vizează atacul asupra rețelelor informatice, lansarea unor operațiuni cladestine și declanșarea unor acțiuni de manipulare prin mass-media și social media de proporții.
Referendumul din Catalonia – ținta dezinformărilor rusești
Un departament al Uniunii Europene ”East Stratcom Task Force”, care se ocupă de contracararea campaniilor de dezinformare purtate de Moscova, relatează că, în ultima perioadă, pe propaganda obișnuită folosită în Ucraina și țările baltice, au apărut numeroase ştiri legate de Catalonia. Sunt enumerate materiale de presă apărute pe site-ul vesti.ru, care afirmau că spaniola este predate ca o limbă străină în Catalonia, sau despre împușcarea sau bătaia cruntă administrate votanților care intrau în secțiile de votare, în ziua referendumului catalan. Înfiinţat ca parte a eforturilor UE de contracarare a propagandei Rusiei, ”East Stratcom Task Force” este compus din diplomaţi, jurnalişti și specialiști în IT. Aceștia apreciază că Rusia utilizează o amplă strategie non-militară, pentru a crea neînțelegeri, chiar disensiuni între statele membre UE. Scopul este distrugerea sistemului occidental de valori, având Federaţia Rusă ca alternativă.
De curând, Croația, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Polonia și România, au solicitat Serviciului European de Acțiune Externă să-și extindă activitatea de combatere a propagandei ruse. Acțiunile prin mass-media și social media ale Rusiei, care nu face altceva decât să speculeze crizele și slăbiciunile Europei, pot fi contracarate doar prin acțiune și coordonare comună europeană. A fost cerută înființarea de urgență a două noi filiale ale ”Grupului operativ StratCom al Balcanilor de Est și Sud”. Tehnologiile inovatoare din IT sunt considerate resurse vitale pentru ca arsenalul utilizat de Rusia să fie anihilat. Este drept, mare parte din cota de neîncredere a europenilor în proiectul European se datorează și corupției și ineficienței propriilor oameni politici, precum și dificultăților din ce în ce mai mari de a răspunde adecvat la nevoile și cererilor oamenilor simpli. Însăși forma federativă a Uniunii face foarte complicată lupta comună împotriva propagandei rusești.
Cum acționează propaganda, pentru a rescrie realitatea?
Propaganda rusă folosește ca instrumentar acțiuni și organizații posibil finanțate, influențate sau coordonate de Federația Rusă, care lansează cu reacredință fake news (știri false), căutând aliați din interiorul țărilor europene, care să le preia și să le credibilizeze mesajele distorsionate, ce modifică realitatea faptică. Țintele predilecte sunt partidele eurosceptice, formațiunile ultra-naționaliste, sau mișcările separatiste, secesioniste. Respingerea valorilor și modelului democratic, în interiorul statelor membre al Uniunii, sunt direcții pe care propaganda le difuzează în opinia publică europeană, prin interpuși – politicieni vulnerabili, corupți, anti-europeni, naționaliști, ori prin mesaje ale trolilor, lansate pe internet și distribuite pe rețelele de socializare.
România este pregătită în domeniul securității cibernetice. Structurile de securitate internă, cum este SRI și al său ”Centrul Naţional Cyberint”, cooperează strâns cu departamentele NATO, pentru asigurarea flancului estic al Alianței, împotriva amenințărilo asimetrice.
Să ne apărăm de războiul informațional, alegând și citind corect
La ultima Adunare Parlamentară a NATO, de la București, președintele Klaus Johannis a susținut că Alianța nu caută conflictul și nu amenință Rusia. Este însă nevoie de o strategie care să includă dialogul, de pe ”o poziție puternică și de descurajare”.
Pregătirile tot mai intense în materie militară și non-militară, pentru apărarea împotriva adversarilor democrației, a Uniunii Europene, a modelului și principiilor societăților deschise, sunt tot mai vizibile, în ultima vreme. Războiul împotriva dezinformărilor, a atacurilor subversive la integritatea teritorială și împotriva minciunilor care destabilizează și descurajează cetățenii Europei, este un război care ne privește, ca cetățeni, chiar în timp ce citim din ziar sau de pe internet, și ne informăm. Atenția la alegerea surselor de informare, vigilența și analiza rațională în înțelegerea știrilor, sunt elemente esențiale pentru protejarea împotriva propagandei. Simpla preluare și distribuire fără discernământ, fără verificare din mai multe surse a unui mesaj destabilizator, nereal, citit în presă sau pe rețelele de socializare, te poate transforma într-un instrument propagandistic, în orb. Este o situație care trebuie evitată, de fiecare data când dăm un click, sau întoarcem pagina.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
Citește și:
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Asediu total al PSD-ALDE împotriva economiei de piață și a statului de drept
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Bani, averi colosale și influență – paradisurile fiscale care batjocoresc planeta
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Atentat terorist în America: de la Loteria Vizelor, la ”Loteria Viselor”?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pierdut senator PSD, între rezistența anticomunistă din munți și ”banditismul” românesc interbelic
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Scoate CSM castanele fierbinți în locul lui Tudorel Toader? Capul lui Kovesi atârnă și de ”avizul consultativ” suprem
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Secretele asasinării lui JFK, nedescifrate nici de Donald Trump
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pentru guvernarea PSD-ALDE, lungul sezon al judecății sindicale a început
- Editorial de Claudiu Săftoiu. TAROM – destinația unui eșec administrat politic
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Să ne revenim: Liviu Dragnea, primul președinte ”ne-premier” al PSD, conduce totuși guvernul României
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Sub privirile aliaților NATO, România își umflă pieptul în fața Rusiei
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Dragnea, politica și ciomăgarii
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Precedentul catalan în România: cine va opri referendumul autonomist al radicalilor maghiari din Transilvania?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Înarmarea în ritm alert a României – episodul mult așteptat, necesar și obligatoriu
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pescuit extrem la răpitor: scapă lacul Belina din fălcile abuzatorilor în serviciu?
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro