Elena Udrea vrea să recupereze în instanță acțiunile la EVZ și Capital. Avocat: „A fost sancționată de două ori”

Este vorba despre 900.000 de euro, adică valoarea pachetului majoritar de acțiuni la SC Evenimentul zilei și Capital SRL, care în 2011 a făcut obiectul traficului de influență pe care Elena Udrea l-a comis în favoarea omului de afaceri Bogdan Buzăianu, dar între timp au salvat-o de pușcărie deciziile Curții Constituționale.

A scăpat de alte două dosare penale

Elena Udrea a fost liberată condiționat pe 17 iulie 2025 de la Penitenciarul de Femei Târgșor, după ce a executat 2/3 din pedeapsa de 6 ani de închisoare la care a fost condamnată în dosarul Gala Bute.

Între timp, deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți pe tema „marii prescripții” au scăpat-o pe Elena Udrea de alte două procese:

• Dosarul finanțării frauduloase a campaniei electorale din 2009, în care fusese inițial condamnată la 8 ani de închisoare, alături de Ioana Băsescu (n.r. – care la rândul ei primise pe fond 5 ani de închisoare)
• Dosarul Hidroelectrica – în care era acuzată că în 2011 a luat 3,8 milioane de euro de la afaceristul Bogdan Buzăianu, prin intermediul lui Radu Budeanu (patronul trustului Gândul, care recent a cumpărat G4Media și Mediafax). Scopul era ca Elena Udrea să intervină pe lângă Ministerul Economiei astfel încât Bogdan Buzăianu să cumpere energie electrică ieftină de la Hidroelectrica și s-o vândă scump mai departe.

Cum a scăpat Elena Udrea: A comis, dar s-a prescris

În motivarea deciziei pe fond din dosarul Hidroelectrica, judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București a scris că toate apărările Elenei Udrea sunt „vădit nefondate” și că, într-adevăr, aceasta a comis infracţiunea de trafic de influență în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu, însă în lumina deciziilor CCR și ÎCCJ pe tema prescripţiei, singura soluție e cea de încetare a procesului penal.

Totuși, pentru a asigura recuperarea sumelor de bani – despre care judecătoarea scrie negru pe alb că provin din infracțiuni – instanța de fond i-a instituit Elenei Udrea măsura confiscării speciale până la concurenţa sumelor de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro.

• „Dat fiind faptul că intervenția prescripției generale înlătură numai răspunderea penală a inculpatei Udrea Elena, nu și caracterul penal al faptelor reținute în sarcina acesteia, iar sumele de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro dobândite de inculpata Udrea Elena au o proveniență ilicită, fiind dobândite prin săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, nejustificate, acestea vor fi supuse măsurii de siguranță a confiscării speciale”, nota judecătoarea.

Aceeași hotărâre de încetare a procesului penal prin prescripție a fost dispusă și cu privire la Dan Andronic, care era acuzat de mărturie mincinoasă în favoarea Elenei Udrea.

Ce susține avocatul Elenei Udrea

Împotriva confiscării speciale din dosarul Hidroelectrica, Elena Udrea a formulat o contestație la executare, pe care Curtea de Apel București a respins-o pe data de 18 decembrie 2025, însă cauza va ajunge pe rolul Înaltei Curți, care va pronunța decizia definitivă.

Libertatea a consultat Încheierea de ședință din data de 2 decembrie 2025, atunci când au fost puse în discuție cererile formulate de Elena Udrea:

• „Apărătorul petentei, având cuvântul, arată că prin sentinţa penală nr. 66/F a fost constatată prescripția şi s-a dispus confiscarea specială de la inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.), printre altele, a sumei de 900.000 de euro, ce reprezintă o creanță care ar fi fost cedată către Udrea, apreciată de instanță ca fiind o cedare frauduloasă.
• Arată că în cuprinsul hotărârii sunt o serie de aprecieri cu privire la toate actele privitoare la această creanță și la acțiunile Evenimentului Zilei și Capital SRL, iar prin hotărâre, rămasă definitivă prin respingerea apelului, s-a dispus, în temeiul art. 112 alin. 1 lit. e Cod procedură penală, confiscarea specială de la inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) a sumelor de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro în echivalent lei la cursul oficial de schimb al BNR.
• Menţionează că executarea silită a început şi a ales această procedură de contestare a pedepsei respective pentru că, practic nu este o măsură civilă, nu a existat în dosar nici parte civilă, nici persoană vătămată și măsura este una pe latură penală, de confiscare specială, în temeiul art. 112 alin. 1 lit. e Cod procedură penală.
• În continuare, menționează că în sentință Curtea reamintește că, potrivit art. 291 alin. 1 Cod penal, banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. De asemenea, şi art. 112 alin. 1 lit. e Cod procedură penală vorbește despre confiscarea bunurilor sau se confiscă sumele de bani în situația în care bunurile respective nu se mai găsesc.
• În considerentele hotărârii penale respective, se precizează de mai multe ori că această creanță, de fapt, urmărea sau ea a fost concretizată prin preluarea acțiunilor Evenimentul zilei și Capital. În dosar, (Udrea Elena Gabriela – n.r.) a avut calitatea de inculpat, dar aceeași calitate a avut-o și (Dan Andronic – n.r.).
•  În contestația formulată a arătat că, în hotărârea de condamnare, instanța a apreciat că toate operațiunile efectuate în dosar, inclusiv cedarea creanței, contractul prin care au fost cesionate acțiunile, garantarea cu acțiunile a plății creanței respective, au fost făcute pe numele lui (Dan Andronic – n.r.), care, așa cum a reţinut instanța, a fost folosit ca paravan.  De asemenea, despre cesiunea de creanță se consideră că a fost una formală și frauduloasă. Mai arată că probatoriul administrat în cauză oferă numeroase alte dovezi care atestă, dincolo de orice dubiu, că inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) era adevăratul titular al majorității părților sociale ale editurii Evenimentului zilei și Capital.
• Practic, produsul infracțiunii care poate face obiectul confiscării speciale prevăzute de art. 112 alin. 1 lit. e Cod procedură penală sunt aceste acțiuni ale Evenimentului zilei și Capital. Ori, instanța a dispus confiscarea unei sume de bani.
• Așa cum a arătat mai sus, această confiscare, în echivalent în lei se poate face dacă bunul nu mai există, dar este de notorietate faptul că acțiunile Evenimentului zilei și Capital există, dar au rămas în proprietatea titularului actual cu privire la care instanța apreciază că a fost folosit ca paravan.
• Față de această situație, menționează că (Udrea Elena Gabriela – n.r.) este, practic, sancționată de două ori. Pe de-o parte, instanța nepronunțându-se, fie cu privire la anularea actelor respective pe care le-a apreciat ca fiind frauduloase, ca fiind obiect al infracțiunii, fie prin confiscarea acestui produs al infracțiunii, astfel că aceasta rămâne și fără acțiuni, dar și fără banii la care a fost obligată de instanță să fie plătiți.
• De asemenea, mai precizează că instanța, nepronunțându-se cu privire la aceste acte, fie pe anularea lor, fie pe confiscarea bunurilor respective, constând în acțiunile la Evenimentul zilei și Capital, îi face un cadou coinculpatului (Andronic Dan – n.r.), iar pe inculpata (Udrea – n.r.) o sancționează de două ori.
• În concluzie, solicită admiterea contestației şi a se dispune lămurirea sentinţei penale nr. 66/F din data de 11.04.2023 pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală cu privire la măsura de siguranță a confiscării speciale a sumei de 900.000 de euro, în sensul explicării și interpretării contradicțiilor dintre considerentele și dispozitivul hotărârii și lămuririi omisiunii de a se dispune cu privire la desfiinţarea înscrisurilor apreciate de instanță ca fiind fictive, dar și în legătură cu obiectul supus confiscării speciale, prevăzut de art. 112 alin. 1 lit. e Cod procedură penală”, se arată în documentul citat.

Procuror: Suma de 900.000 de euro, confiscată în mod justificat

La rândul lui, reprezentantul Parchetului a arătat, în ședința din 2 decembrie 2025, că nu există absolut nicio contradicție între considerentele hotărârii atacate și dispozitivul acestei hotărâri, în ceea ce privește măsurile de siguranță dispuse în prezenta cauză:

• „Cauza soluționată prin sentința penală nr. 66 din 11 aprilie 2023, definitivă prin decizia penală nr. 167 din 4 iunie 2024, iar aceleași chestiuni au fost invocate și în apel, printre criticile formulate de contestatoare, apelul fiind respins.
• Arată că nu se poate reține argumentul expus de către apărare, în sensul că este o dublă sancționare a petentei contestatoare prin faptul că, pe de o parte, se dispune confiscarea în echivalent a sumei de 900.000 de euro, care a făcut obiectul infracțiunii de spălare a banilor în cauza în care s-a dispus încetarea procesului penal față de contestatoare pentru această infracțiune, sumă care, de altfel, a fost inclusă în obiectul infracțiunii de trafic de influență, respectiv suma promisă, inițial 5.000.000 de euro, din care instanța de fond, în mod justificat, a reținut că petenta contestatoare a primit suma de 2.500.000 de euro pentru exercitarea influenței, în sensul continuării relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și martorul (Buzăianu – n.r.), în aceleași condiții în care se derulaseră şi până la momentul săvârșirii faptei.
• Pe lângă această sumă a fost și creanța de 900.000 de euro, reprezentând banii împrumutați de martorul (Buzăianu Bogdan – n.r.), prin firma sa – Grammotechniki LTD Cipru – lui (Păunescu George Marius – n.r.), împrumut garantat cu un pachet de acțiuni la SC Editura Evenimentul Zilei și Capital S.R.L.
• Prin urmare, aspectele învederate de apărare nu se circumscriu situației de contradicție între considerente și dispozitivul hotărârii atacate.
• În mod justificat, instanța de fond a dispus confiscarea, atât a sumei de 2.500.000 de euro, sumă ce a fost efectiv predată, cât și a creanței de 900.000 de euro la care a făcut referire.
• În ceea ce privește solicitarea de anulare sau omisiunea instanței de fond de a anula actele fictive care au stat la baza acestei cesiuni, trebuie reținut că obiectul cauzei l-au reprezentat infracțiuni de corupție, trafic de influență și spălare a banilor, referitor la suma de 900.000 de euro, în niciun caz nu se putea dispune anularea, desfiinţarea acelor înscrisuri,  instanța nefiind investită cu o infracțiune de fals, ca să fie obligată în acest sens, având în vedere dispozițiile art. 371 Cod Procedură Penală, potrivit cărora judecata se mărginește la fapta și persoana arătată în actul de sesizare a instanței”, a arătat procurorul de ședință.

Cum a dus Radu Budeanu, în 2011, șpaga la sediul PDL

Pe data de 7 decembrie 2021, Bogdan Buzăianu a explicat cu lux de amănunte în fața Curții de Apel București cum a dat banii la sugestia omului de afaceri Radu Budeanu, care în mod personal a ridicat 2,5 milioane de euro din seif și i-a dus „în Modrogan” – adică la adresa unde se afla sediul PDL.

Iată un extras din audierea prin videoconferință a lui Bogdan Buzăianu:

• „După o perioadă, domnul Budeanu a venit la mine și mi-a zis că s-a întâlnit cu doamna Udrea. Că, în principiu, Udrea este de acord să înceteze atacurile media. Domnul Budeanu a spus că pentru aceasta, suma trebuie să fie 5 milioane de euro.
• Personal nu m-am întâlnit cu doamna Udrea, nu o cunosc. Declarația mea se bazează pe spusele domnului Radu Budeanu în diferite momente. I-am spus că suma e mult prea mare și nu încape discuție.
• Eu am acceptat 2,5 milioane plus creanța pe care o deținea la Capital și la Evenimentul zilei (deținute de George Păunescu), care avea o valoare de 900.000 de euro. (…)
• După discuția din septembrie 2011 cu Budeanu în care i-am spus oferta mea, acesta a spus că e ok să dau 2,5 milioane de euro și creanța la Evenimentul zilei și Capital.
• Am sunat-o pe contabila firmei (Lavinia Țicu – n.r.) care se ocupa și de banii mei personali și i-am spus să îi dea 2,5 milioane de euro pe care îi păstram în seiful firmei. Banii proveneau din conturile personale. Din 2003, salariul meu era 3 milioane de euro net pe an.
• I-am spus: «Dă-i banii ăia lui Chioru!» Ea m-a întrebat: «Toți?». Eu i-am spus: «Da!». Era în noiembrie 2011. A doua zi cred că i-a și predat banii.
• I-am spus lui Budeanu: «Du-te la sediu, la doamna Lavinia, să rezolve problema» (să ia banii cash – n.r.). Imediat cum a dat banii, a sunat și a spus că a rezolvat.
• L-am sunat și pe Budeanu, să verific. Acesta mi-a spus că «se duce să ducă mortu», adică pachetul. Eu nu aveam cum să fac și alte verificări să văd dacă a dat banii mai departe, eram la mâna lui”, a declarat Bogdan Buzăianu.

Judecătoarea l-a întrebat atunci pe Bogdan Buzăianu cu privire la cuantumul sumei care se afla în valiză, având în vedere că Ana Maria Topoliceanu declarase că era vorba despre 3,8 milioane de dolari.

„Știu eu ce confuzie a făcut ea cu gențile? Eu nu aveam cum să îi dau mai mult decât aveam lui Radu Budeanu. Dar, dacă facem calculul, creanța plus cele 2,5 milioane euro rezultă cam suma respectivă”, a răspuns Bogdan Buzăianu.

Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul Hidroelectrica

Potrivit procurorilor, Elena Udrea a acceptat promisiunea făcută de Bogdan Buzăianu, prin intermediul lui Radu Budeanu, de a oferi suma de 5.000.000 de dolari pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA.

Banii au fost dați în vederea menținerii în parametrii deja negociați (preț și cantitate de energie furnizată) a contractelor încheiate de firmele lui Buzăianu (între care SC Energy Holding SA) cu SC Hidroelectrica SA.

• „(Din cei 5.000.000 de dolari – n.r.) Udrea Elena Gabriela a primit în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediul lui Radu Ioan Budeanu și al Anei Maria Topoliceanu, suma de 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro, reprezentând banii împrumutați de Buzăianu Nicolae Bogdan prin firma sa Grammotechniki Ltd. (controlată prin interpuși) lui Păunescu George Marius, împrumut garantat cu un pachet de acțiuni la SC Editura Evenimentul și Capital SRL.
• Totodată, la finalul anului 2011 (luna noiembrie), inculpata Udrea Elena Gabriela a preluat de la o firmă controlată de Buzăianu Nicolae Bogdan, respectiv de la Grammotechniki Ltd., o creanță de 900.000 de euro, folosindu-se de interpunerea lui Pescariu Dinu și a firmei sale, Barringwood Ltd., pentru a ascunde că era beneficiara reală a acestei sume, dar și adevărata natură a provenienței banilor.
• Creanța de 900.000 de euro reprezenta împrumutul acordat de Buzăianu Nicolae Bogdan lui Păunescu George Marius în anul 2010, împrumut garantat cu un pachet majoritar de acțiuni la SC Editura Evenimentul zilei și Capital SRL”, se arată în rechizitoriu.

În ceea ce îl priveşte pe Dan Andronic, procurorii spun că la audieri, acesta a făcut afirmaţii mincinoase. De exemplu, patronul EVZ ar fi afirmat că:

• Nu a avut cunoştinţă că Elena Udrea este beneficiara reală a creanţei care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părţi sociale şi să se implice în politica editorială a unui cotidian deţinut de această societate.
• Îi comunica Elenei Udrea date privind situaţia financiară a cotidianului deţinut de societatea media şi indicatori de performanţă doar pentru a se lăuda, pentru a o informa că publicaţiei îi „merge bine”.
• Nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informaţiilor obţinute.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.