Încă cinci ani cu Erdogan. Ce înseamnă asta pentru Turcia polarizată și suferindă economic, pentru Europa și războiul de lângă noi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderul populist și naționalist de la Ankara a câștigat duminică un nou mandat prezidențial, dar are în față o serie de probleme uriașe, de la cea a inflației care sărăcește populația la cea a reconstrucției de după cutremur și, nu în ultimul rând, a divizării profunde a unei țări în care 48% dintre cetățeni au votat împotriva sa. Europenii și americanii, preocupați de războiul din Ucraina, vor privi cu îngrijorare calea pe care va merge în continuare Turcia lui Erdogan, scriu BBC, Time și The Guardian.
Cuprins:
Recep Tayyip Erdogan a câștigat duminică al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Turcia cu un avans de patru puncte procentuale în fața rivalului Kemal Kilicdaroglu, liderul opoziției unite, și își începe al treilea deceniu la cârma țării pe care a condus-o din 2003, inițial ca premier, apoi ca președinte.
A fost un rezultat care s-a datorat abilităților sale strategice, moștenirii sale politice care a convins o jumătate de țară, după cum au spus analiștii, dar - potrivit observatorilor OSCE - și lipsei de corectitudine electorală în Turcia pe care o conduce tot mai autoritar în ultimii ani.
La ani buni după reformele economice și sociale care au oferit turcilor bunăstare și drepturi religioase, el a reușit să își păstreze alături baza conservatoare, ruralul țării și o parte a electoratului din marile orașe, în ciuda crizei pe care o traversează țara, a inflației care a topit economiile oamenilor și a derapajelor sale democratice care au aruncat în închisoare un număr record de opozanți de tot felul.
A reușit după ce i-a convins pe alegători că el este cel care va asigura continuitatea și stabilitatea, după ce a promis că va reconstrui casele oamenilor afectați de cutremure, după ce a folosit finanțele statului pentru a mări salarii sau pensii și după ce a folosit discursul naționalist și uneori conspiraționist, acuzând un complot al Occidentului împotriva Turciei și o legătură a opoziției cu „teroriștii” kurzi.
Nu în ultimul rând, a câștigat datorită încrederii pe care o inspiră. „Există o legătură profundă între președintele Erdogan și susținătorii săi - aceștia îl văd ca pe un membru al familiei, aproape ca pe o figură paternă”, a explicat BBC.
Kemal Kilicdaroglu, lider al Partidului Republican (CHP) și candidat al unei alianțe de opoziție formate din șase partide diferite, s-a apropiat mai mult decât oricând de Erdogan, dar în cele din urmă nu a fost capabil să își învingă redutabilul adversar.
Omul opoziției i-a convins pe turcii de pe coasta mai prosperă a Mării Egee, a luat mai mult de jumătate din voturile locuitorilor din cele trei mari orașe ale țării - Istanbul, Ankara, Izmir - a adunat o parte mare din voturile tinerilor și în general a turcilor liberali, reticenți în fața tendințelor autocratice ale lui Erdogan.
Duminică, el a pierdut însă o mică, dar crucială parte a votului kurzilor. Motivul speculat de analiști: între primul și al doilea tur, împăciutorul Kilicdaroglu, cel ce promitea o Turcie fără diviziuni, a îmbrăcat haina naționalistului și s-a aliat cu un extremist de dreapta, cu un discurs antikurd. Unii kurzi au ales pur și simplu să rămână acasă.
Dacă pentru Erdogan drumul continuă, pentru Kilicdaroglu, el s-ar putea opri. După înfrângere, unii oficiali ai partidului au început deja să ceară înlocuirea lui cu redutabilul primar al Istanbulului, Ekrem Imamoglu.
O țară divizată, o economie cu mari probleme
În cele din urmă, în ciuda victoriei lui Erdogan, diferența mică față de rivalul său și harta electorală însăși ilustrează o țară divizată, în care populația vrea lucruri relativ diferite pentru viitor. Sarcina nu va fi simplă pentru președinte.
Deloc întâmplător, în discursul de duminică noapte, el le-a cerut turcilor să se unească. De asemenea, și-a reluat promisiunile-cheie: va reconstrui casele devastate de cutremur, va reduce inflația și va oferi compensații celor care au avut de suferit de pe urma ei.
Economia a început să dea semne de revenire, dar cum anume va reduce Erdogan inflația rămâne de văzut.
Unii analiști au sugerat că președintele ar putea reveni la politici mai „ortodoxe” sau că ar putea chiar să redea, parțial, independența băncii centrale, dar înainte de alegeri, chiar el a semnalat că va continua politica unei rate reduse a dobânzii de referință - considerată de economiști drept cauză parțială a menținerii inflației și a devalorizării lirei.
Cei mai mulți analiști se așteaptă ca, deocamdată, inflația ce atinge oficial 45% - și neoficial chiar mai mult - să persiste și implicit să îi facă pe oameni să sufere.
De altfel, piețele au reacționat negativ la vestea victoriei lui Erdogan, iar lira a scăzut din nou, la un nou record în fața dolarului, potrivit Reuters.
În discursul postelectoral, președintele a exclus eliberarea din închisoare a fostului co-lider al partidului pro-kurd HDP, Selahattin Demirtas, și a subliniat încă o dată faptul că „teroriștii” au pierdut în acest scrutin - o nouă aluzie la susținerea oferită de partidul pro-kurd opoziției unite.
Este un posibil semn că Erdogan își va continua politica privind comunitatea kurdă și că va continua să marșeze pe discursul naționalist. De fapt, în condițiile în care gruparea Justiție și Dezvoltare (AKP) a scăzut ușor la votul parlamentar, aceasta va avea cu atât mai multă nevoie de principalul aliat de la guvernare, Mișcarea Naționalistă - MHP.
Iar Erdogan s-a arătat, de asemenea, la fel de dornic să alimenteze războaiele culturale, pentru a-și consolida sprijinul bazei sale conservatoare religioase, invitându-și susținătorii să catalogheze fiecare partid de opoziție drept organizație „LGBT”.
Cum va reuși el să îi cucerească pe tinerii sătui de lunga sa guvernare rămâne iarăși de văzut. Potrivit unui sondaj din 2021, aproape trei sferturi dintre turcii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani au declarat că ar părăsi țara dacă ar avea ocazia.
Tot mai multe persoane educate și cu înaltă calificare au plecat deja din motive politice și economice. Potrivit instituției de statistică turcești, 286.000 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani au părăsit Turcia între 2019 și 2021, potrivit Al Jazeera.
O continuare pe drumul autocratizării Turciei
Cu încă cinci ani la cârma țării, este puțin probabil ca Erdogan să aleagă să schimbe direcția agendei sale interne. De fapt, spun analiștii, este probabil să meargă chiar mai departe. „Atunci când autocrații se confruntă cu un context intern instabil, ei măresc represiunea”, a explicat pentru revista Time Gonul Tol, autoarea unei cărți despre Erdogan.
Și, în timp ce președintele ar putea, în mod plauzibil, să cedeze presiunilor de a reveni la politici economice mai ortodoxe pentru a restabili stabilitatea financiară a țării, Tol a spus că este puțin probabil ca Erdogan să cedeze atunci când vine vorba despre stilul de conducere politică.
„Am ajuns la un punct în care a subminat drepturile și instituțiile într-o asemenea măsură încât nu mai putem numi Turcia o democrație”, a spus ea, menționând verdictul observatorilor electorali internaționali ai OSCE potrivit căruia alegerile din Turcia, deși aparent libere și competitive, sunt totuși incorecte.
În vreme ce Kilicdaroglu și opoziția sa promiteau tranziția spre o Turcie parlamentară, guvernată prin consens și prin instituții, Erdogan va prefera în continuare stilul autoritar al conducerii cu o mână de fier.
De fapt, se întreabă New York Times, va părăsi Erdogan puterea în 2028? Într-un interviu pentru CNN, el a spus că da.
Există însă o posibilitate. Constituția spune că, dacă parlamentul votează cu trei cincimi din voturi să convoace noi alegeri înainte ca un președinte să-și încheie al doilea mandat, el ar putea să candideze din nou.
Iar acum, Erdogan își începe oricum al treilea mandat, deoarece, după trecerea țării de la sistemul parlamentar la cel prezidențial (în 2017), el a spus că numărătoarea s-a resetat, iar primul mandat, câștigat în 2014, nu a mai contat - un lucru cu care Consiliul Electoral a fost de acord.
În cele din urmă, scrie New York Times, Erdogan ar putea să părăsească președinția, dar să rămână la șefia partidului său, pentru a controla în continuare țara.
Ce înseamnă victoria lui Erdogan pentru restul lumii
Efectele victoriei lui Erdoğan nu se vor limita doar la Turcia. Ea va avea consecințe internaționale - nu în ultimul rând pentru NATO.
Spre deosebire de ceilalți membri ai alianței, Ankara a făcut tot posibilul pentru a construi legături tot mai strânse cu Moscova, înainte, dar și după debutul războiului la scară largă din 2022. Turcia a cumpărat un sistem antiaerian rusesc S-400 - spre nemulțumirea SUA - și a inaugurat înainte de alegeri o uzină nucleară construită cu finanțare și tehnologie rusească.
În timp ce majoritatea celorlalte țări au sancționat Rusia în urma invaziei, Turcia a continuat să facă afaceri cu Moscova, nu în ultimul rând mulțumită relației strânse dintre Erdogan și Vladimir Putin, care s-a grăbit să îl felicite după alegeri. Schimburile comerciale au crescut, iar Ankara i-a oferit aliatului său posibilitatea de a ocoli sancțiunile.
În același timp, Turcia a strâns și relațiile cu Ucraina, într-o măsură mai mică, a vândut Kievului drone de luptă Bayraktar și a intermediat un acord cu Rusia pentru livrarea cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.
Cei mai mulți observatori, scrie publicația ucraineană Kyiv Independent, se așteaptă ca deocamdată, Erdogan să joace în continuare cât mai echilibrat în război și să își mențină sprijinul prudent față de Ucraina, încercând în același timp să nu alieneze Kremlinul.
Analiștii se așteaptă ca Ankara să consolideze însă și mai mult relația cu Moscova, iar scenariul cel mai neplăcut pentru Occident ar fi acela în care Turcia ar suferi economic și ar deveni mai dependentă de Rusia.
Puțini diplomați occidentali sunt optimiști, iar unul dintre ei a explicat pentru The Guardian că Erdogan „a transformat tranzacționalismul într-o formă de artă și apoi aproape într-o ideologie”.
Erdogan va dori, de asemenea, să rămână în NATO, tocmai pentru a-și păstra un rol cât mai influent. De aceea, majoritatea analiștilor se așteaptă ca el să aprobe în final aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică - dacă nu înainte de viitorul summit NATO de la Vilnius din iulie, atunci poate până la sfârșitul anului.
Dar, spre deosebire de Kilicdaroglu, care promitea o apropiere față de Vest, Erdogan și aliații lui privesc cu tot mai multă neîncredere spre Occident și valorile lui. În campanie, posibil încălzit de retorica electorală, ministrul de interne al lui Erdogan, Süleyman Soylu, a declarat că oricine manifesta tendințe prooccidentale este un trădător.
Atacurile la adresa Occidentului au fost vizibile și în discursurile lui Erdogan, iar președintele, spun analiștii, consideră că Occidentul este în declin, iar Asia în creștere. El, au spus observatorii, va rămâne în continuare apropiat de țările din Golful Persic.
O apropiere de UE este greu de așteptat în următoarea perioadă, iar Grecia va rămâne prudentă, așteptând să vadă dacă retorica belicoasă a guvernului de la Ankara, care amenința chiar cu o invazie peste noapte în insulele grecești din Marea Egee, se va potoli după alegeri.
În cele din urmă, Occidentul ar putea fi nevoit să aleagă dacă continuă sau nu relația tranzacțională cu Turcia lui Erdogan. În unele cazuri, pentru Occident, planurile actualului președinte ar putea fi mai dezirabile decât cele ale lui Kilicdaroglu.
Exemplu: situația milioanelor de refugiați sirieni, pe care Kilicdaroglu promitea, fără măsuri concrete anunțate, să-i trimită înapoi în țara lor în maximum un an. Este o măsură imposibilă. Prin contrast, Erdogan este mai temperat, vrea pentru început să repatrieze un milion de refugiați cărora spune că le va construi și locuințe în Siria.
Ideea pare oricum greu de pus în practică, dar relațiile sale cu Putin și, prin extensie, cu liderul sirian fac ca planul acesta să pară mai plauzibil, spun comentatorii.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Jumbo 29.05.2023, 10:50
Daca reuseati, voi globalistii, sa manariti si alegerile din Turcia, omul CIA, Kilicdaroglu, ar fi adus lapte si miere n Turcia ???. Cum ati adus, voi globalistii, si la noi:ati pus liftele voastre la conducere, ati jefuit tot, ne ati transformat tara n colonie de sclavi si n puata voadtra de desfacere
bogy_692003 29.05.2023, 11:10
Ce inseamna pentru Turcia: limba oficiala ramane una singura (limba turca, adica nu apare limba curda ca o a doua limba oficiala), nu apare noul stat curd (sau kurd) atat de sustinut de ue si america, au scapat de "luminata cale europeana" (de care beneficiem noi de atata amar de timp si care ne-a umplut de atata bine ca ne-am saturat), isi mentin o suveranitate si independenta reala (sa vedem pentru cat timp, adica sa v edem cand si cum o sa-si bage americanii coada si o sa incerce sa aduca si acolo democratia).
nasty1 29.05.2023, 13:47
Interesant e ca primii trei care s-au grabit sa-l felicite pe Erdogan, inca de cand nu era finalizata numararea voturilor, sunt "prietenii" democratiei: Viktor Orban (Ungaria), Putin (Rusia) si "revolutionarul" de Buzau, Ciolacu... :)))
bogy_692003 29.05.2023, 15:33
Prietenii democratiei, cum le zici tu, sunt nationalistii aia care nu-i iubesc pe globalisti, sunt aia care reclama jaful facut "democratic" pentru "bunastarea" poporului, in numele "valorilor europene", in numele democratiei.
Jumbo 29.05.2023, 16:57
Exceptandul pe ciolacu, ceilalti sunt patrioti suveranisti. Sigur si patriotul Trump l a felicitat imediat, si Xi... Slava