Gabriel Resources se împrumută de la acționari pentru „operațiuni curente”. Strategia canadienilor pentru a reprimi licența de exploatare la Roșia Montană

În același timp, în dosarul prin care subsidiara din România a Gabriel Resources – Roșia Montană Gold Corporation SA – a dat în judecată autorități ale statului român pentru licența de exploatare în perimetrul minier din Munții Apuseni a fost dispusă realizarea unor expertize în specializările inginerie geologică/construcții miniere și inginerie sanitară/protecția mediului. 

1,5 milioane de dolari de la acționari

„Gabriel Resources Ltd. anunță că a încheiat acorduri definitive cu anumiți acționari existenți, în temeiul cărora creditorii vor pune la dispoziția societății împrumuturi-punte pe termen scurt, negarantate, cu o valoare totală a principalului de 1.500.000 USD. 

Compania se află într-o situație financiară critică și are nevoie de o infuzie imediată de capital de lucru pe termen scurt pentru a-și susține cererea de anulare a hotărârii emise de Tribunalul ICSID în martie 2024 și pentru a-și finanța operațiunile imediate. 

Consiliul de administrație al societății consideră că împrumuturile sunt esențiale pentru capacitatea societății de a finaliza o finanțare propusă, care, dacă va fi finalizată, va îmbunătăți substanțial bilanțul societății și îi va permite să-și finanțeze costurile operaționale critice”, se precizează într-o comunicare publică a companiei miniere cu sediul în Canada. 

Creditele au fost obținute de la doi dintre acționarii principali ai societății: fondurile de investiții Electrum Global Holdings L.P. și Paulson & Co.Inc. 

Reprezentanții Gabriel Resources au precizat că o audiere privind „fondul cererii de anulare” urma să aibă loc în fața comitetului ad-hoc al ICSID la Washington D.C. în 11 și 12 mai 2026. Compania minieră speră, astfel, ca și Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID, parte a Grupului Băncii Mondiale) să anuleze hotărârea din 8 martie 2024, prin care a fost respinsă acțiunea companiei deschisă împotriva României, ca urmare a refuzului de a fi avizat proiectul Roșia Montană. Compania canadiană cerea daune de aproape 6 miliarde de dolari.

„În urma ordonanței privind cheltuielile, statul român a solicitat măsuri provizorii de restricționare a transferului acțiunilor deținute de Gabriel Resources (Jersey) Limited în Roșia Montană Gold Corporation S.A. până la executarea ordonanței privind cheltuielile. Gabriel Jersey și RMGC au inițiat proceduri în România contestând validitatea sechestrului preventiv și a măsurilor de executare aferente. Deși anumite contestații s-au încheiat în defavoarea societății, mai multe proceduri sunt încă în curs”, mai susțin cei de la Gabriel Resources. 

Este vorba despre procesele deschise în România prin care se contestă sechestrul impus de ANAF pe acțiunile companiei canadiene la RMGC. Instituția statului român a stabilit că Gabriel Resources trebuie să plătească suma de 46,7 milioane de lei (circa 9 milioane de euro), în contul datoriilor privind cheltuielile de judecată pentru procesul comercial de la ICSID. 

La 31 decembrie 2025, Gabriel Resources a raportat datorii totale de 23,1 milioane de dolari canadieni și o pierdere netă cifrată la 9,4 milioane de dolari canadieni. Comparativ, capitalizarea bursieră a companiei este în prezent de aproximativ 41 de milioane de dolari canadieni.

Proces pentru licența de exploatare

Pe de altă parte, RMGC a dat în judecată, la Curtea de Apel Alba Iulia, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier (ANRMPSG) și compania minieră de stat Minvest Deva, solicitând reluarea procedurii privind prelungirea licenței de exploatare și încheierea unui act adițional pentru o perioadă de 5 ani. 

Instituția guvernamentală a decis, în iunie 2024, să nu mai prelungească licența de concesiune pe motiv că nu mai sunt îndeplinite prevederile prevăzute de legislație. 

„La momentul la care RMGC a devenit titular al licenței, exploatarea de stat de la Roșia Montană era nerentabilă și funcționa doar datorită subvențiilor, iar statul român nu avea resurse pentru a dezvolta acest proiect. RMGC, cu ajutorul acționarului Gabriel Resources, a realizat investiții de sute de milioane de dolari în vederea exploatării de la Roșia Montană. Printre altele, RMGC a investit în dezvoltarea proiectului minier (inclusiv 100 milioane USD doar în cercetarea geologică), în cel mai mare proiect de cercetare arheologică din România, în achiziția de proprietăți, în permise, avize și autorizații, în special în procedura de evaluare a impactului asupra mediului”, se precizează în acțiunea celor de la societatea minieră. 

Aceștia mai afirmă că, în vederea identificării rezervelor disponibile și a întocmirii documentației necesare dezvoltării proiectului, au fost efectuate investiții de peste 650 de milioane de dolari. 

„Autoritatea a aplicat un standard diferit și nejustificat în soluționarea cererii de prelungire din 2024. ANRMPSG a făcut o veritabilă confuzie, apreciind că titularul licenței ar avea obligația de a depune, în vederea prelungirii, documentele pe care legea le prevede în situația cererii de acordare a licenței”, se mai susține în documentul depus la instanță.

De cealaltă parte, reprezentanții instituției de stat au precizat că era necesară depunerea integrală a dosarului administrativ al licenței, precum și documentele aferente prelungirii care au fost acordate în anul 2019: 

„Aceste înscrisuri sunt necesare deoarece orice analiză a prelungirii vizează încheierea unui act adițional la licență. Ca atare, nu se poate analiza o cerere de prelungire, respectiv caracterul justificat sau nejustificat al respingerii cererii de prelungire, dacă nu există toată documentația corespunzătoare acordării licenței în primă fază”. 

ANRMPSG a fost obligată să depună la dosar o adresă din 19 iunie 2024, emisă de Ministerul Culturii, privind includerea Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO. Instanța a mai aprobat realizarea unei expertize în inginerie geologică/construcții miniere și una în domeniul protecției mediului, solicitată de ambele părți. 

De asemenea, a fost respinsă cererea de efectuare a unor expertize topografice și în specialitatea căi ferate, drumuri și poduri, solicitate de RMGC.

Întrebări grele pentru experți

Expertul care va realiza documentația în domeniul inginerie geologice/construcții miniere va avea de răspuns la 20 de întrebări, printre care:

*În ce măsură RMGC are capacitatea tehnică necesară derulării contractului pe baza concluziilor rezultate din analiza capacității financiare (…);

*Să se verifice dacă devizul general depus de către RMGC inclus în documentația anexată cererii de prelungire fundamentează corect și complet valoarea totală a investiției (..), astfel încât însumarea costurilor să demonstreze că valoarea totală a investiției de peste 1,8 miliarde de USD este corect cuantificată și fundamentată;

*Să se stabilească dacă studiul de fezabilitate depus de către RMGC, în vederea prelungirii duratei licenței, a fost actualizat la nivelul anului 2024 (…);

*Să explice ce înseamnă conținutul minim limită de conturare sau limita de conținut (cut – off grade) și dacă o valoare a conținutului minim limită de conturare de 0,3 g/t Au ar conduce la o modificare substanțială a proiectului tehnic;

*Dacă au fost analizate și alte variante tehnologice alternative de prelucrare/preparare la metoda de preparare prin cianurare, astfel încât să reflecte variantele tehnologice de preparare existente la nivelul anului 2024;

*Să se verifice dacă valoarea minimă limită de 0,45 g/t sub care nu se poate extrage economic minereu (break even cut – off grade) este corectă. În caz afirmativ, să se verifice dacă conținutul minim limită de conturare de 0,5 g/t este justificată ca limită de conturare a rezervei, atât din perspectiva rentabilității RMGC de exploatare și preparare a minereului, cât și din perspectiva valorificării întregii cantități de rezervă în beneficiul statului român;

*Să se stabilească dacă un conținut de 0,5 g/t ca limită de conturare a rezervei pentru exploatarea și prepararea minereului ar permite extragerea și a altor metale sau nemetale din cantitatea de rezervă suplimentară (…);

*Să se stabilească dacă excavările suplimentare ar afecta sau pune în pericol stabilitatea versanților, precum și siguranța zonelor rezidențiale și a obiectivelor de patrimoniu din apropiere.

*Dacă s-ar exploata minereu la un conținut redus de 0,3 g/t Au sau de 0,5 g/t Au, să se indice dacă s-ar modifica substanțial producția fizică și valoarea acesteia, programul de investiții, bugetul de venituri și cheltuieli, indicatorii tehnico-financiari, față de Proiectul RMGC deja aprobat în 2013. 

*Să se indice dacă întocmirea unui studiu de fezabilitate prin aplicarea unui preț prudent al aurului afectează profitabilitatea efectivă a proiectului (…).

Pentru expertiza în domeniul protecției mediului sunt nouă cerințe, cele mai importante fiind:

*Să stabilească dacă RMGC a depus studiul de impact asupra mediului și bilanțul de mediu, iar în caz afirmativ să se verifice dacă acestea sunt actualizate conform legislației de mediu aplicabilă la nivelul anului 2024;

*Având în vedere capacitatea de producție proiectată de cca. 13 milioane tone minereu procesate și suprafața impactată de cca. 1.061 ha, să se verifice dacă proiectul se încadrează la art. 28 sau la art. 29 din Ordinul nr. 202/2881/2348 din 2013 și dacă a fost înaintat spre aprobare către ANRM și APM, sau către ANRM, MMSC și ME;

*Să se stabilească dacă conținutul cadru al studiului de evaluare a impactului social și planul de atenuare a impactului social conțin măsuri suplimentare concrete vizând sustenabilitatea realizării unei activități economice durabile după închiderea obiectivului de investiții;

*Să se verifice dacă Planul de Management al Deșeurilor depus de RMGC a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale;

* Dacă este corect ca Planul de refacere a mediului și Proiectul tehnic de refacere a mediului să nu includă cele 18 halde (instalații de gestionare a deșeurilor) din perimetru care provin de la exploatările istorice, anterioare demarării / începerii proiectului minier dezvoltat de către RMCC;

*Să se verifice dacă tehnologiile de proiectare a iazurilor de decantare propuse în Proiectul RMCC sunt conforme principiilor de utilizare a celor mai bune tehnologii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro