Erori grave ale procurorilor în dosarul Potra – Georgescu. Motivele pentru care au fost anulate 53 de pagini din rechizitoriu și 21 de declarații

Potrivit portalului instanțelor de judecată, CAB a anulat 53 de pagini de probatoriu, 21 de declarații ale martorilor-inculpați, iar 17 inculpați au obținut anularea declarațiilor pe care le-au dat ca martori.

Instanța a decis și înlăturarea mediilor optice pe care sunt stocate fişierele conţinând înregistrările audierilor martorilor, precum şi înlăturarea redării conţinutului declaraţiilor, iar orice referire la aceste declarații existente în rechizitoriu să nu fie luate în considerare. 

Procurorul are la dispoziție doar cinci zile să rezolve problema probelor 

Cu probatoriul slăbit considerabil, dosarul „Potra” se întoarce la Parchetul General pentru refacerea rechizitoriului, condiția impusă de instanța fiind ca probele eliminate să nu mai poate fi folosite pentru incriminarea inculpaților.

 Procurorul de caz are la dispoziție doar cinci zile de la comunicare pentru a decide dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a celor 22 de inculpați.

„În temeiul dreptului martorului la tăcere şi neautoincriminare, instanța constată nulitatea declaraţiilor date în calitate de martor de către inculpaţii Lup Ioan, Hauptman Manfred-Ioan, Borişca Cristian-Sergiu, Comiza Adrian-Inocenţiu, Dragoman Vasile-Leonard, Lechinţan Traian, Mureşan Ovidiu-Claudiu, Panţa Dan-Cristian, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu-Marian, Dărăbanţ Matei, Aniţei Iulian, Goloşoiu Mihail-Alex, Apahidean Marius-Samuel, Szanto Daniel, Moldovan Dionisie şi Lascu Bogdan-Florin. Dispune excluderea din materialul probator a următoarelor mijloace de probă: declaraţia martorului Lup Ioan din data de 12.12.2024 …; declaraţiile martorului Hauptman Manfred-Ioan din data de 8.12.2024 şi din data de 12.12.2024 (…)

Dispune eliminarea din dosarul cauzei a mijloacelor de probă declarate nule, a mediilor optice pe care sunt stocate fişierele conţinând înregistrările audierilor martorilor, precum şi înlăturarea redării conţinutului declaraţiilor şi a referirilor la acestea din cuprinsul rechizitoriului. 

În termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul va comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”, potrivit portalului instanțelor de judecată.  

Decizia Curții de Apel București, pronunțată în 9 martie 2026, nu este definitivă și poate fi contestată la instanța superioară.  

Erorile din anchetă care au dus la eliminarea unor probe esențiale

Ancheta din dosarul „Potra” a pronit cu stângul încă din faza de început, când cercetările preliminare au fost demarate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în zilele de 8-12 decembrie 2024.

Pe 8 decembrie 2024, Horațiu Potra și o parte dintre „camarazii” săi au fost prinși de poliție, în timp ce se deplasau spre Capitală, cu autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare SB-15-RLF în care au fost identificate un pistol neletal marca Umarex HDR 50, cal. 50, serie DC106666, un articol pirotehnic tip petardă categoria F4, precum și mai multe arme albe.

Călătoria lor pe ruta Sibiu-București a ridicat suspiciuni pentru că anterior liderul grupului a făcut mai multe transmisiuni live în mediul online, cerând urmăritorilor să protesteze pe raza municipiului București împotriva deciziei de a anula alegerile prezidențiale.

După audierile de la Parchetul Curții de Apel Ploiești, procurorii au cerut arestarea preventivă pe numele lui Horațiu Potra, dar și a unui complice, Andrei Florin Lup. Cererea de arestare a fost respinsă atât de Judecătoria Ploiești, cât și de Tribunalul Prahova, instanță care a decis ca cei doi să fie cercetați în libertate, anulând inclusiv măsura controlului judiciar.

„Respinge ca nefondată propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti de luare a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile faţă de inculpaţii Potra Horațiu şi Lup Andrei-Florin”, este soliția definitivă dată de Tribunalul Prahova în data de 13 decembrie 2024. 

Instanța a considerat că la acel moment al anchetei că Potra și complicele său nu reprezintă un pericol public, iar gravitatea faptelor imputate este de nivel „redus”.

Deși în spațiul public se vehicula că Potra și ai lui aveau în mașini un adevărat arsenal, inclusiv arme „cu potențial letal”, probele pe care se bazau la momentul inițial procurorii erau slabe. În portbagajul Mercedesului cu care Potra se îndrepta către București au fost găsite arme de tip airsoft, unele dintre ele nefuncționale, nicidecum letale.

Rateul de la Ploiești permite plecarea mercenarilor lui Potra în Dubai

Fără să fie sub puterea unei măsuri preventive, Horațiu Potra, fiul Dorian și nepotul său, Alexandru, au putut părăsi țara în mod legal. Este de notorietate deja că fostul luptător în Legiunea Străină s-a refugiat în Dubai unde a rămas de la începutul anului 2025 și până în noiembrie același an, când autoritățile române au reușit să finalizeze extrădarea celor trei.

După rateul de la Ploiești, care a permis plecare din țară a membrilor familiei Potra, ancheta a fost preluată la București, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), procurori de caz fiind desemnați: Marius Iacob, procuror șef al Serviciului de urmărire penală din cadrul Secției de urmărire penală  și Gheorghe Cornescu, procuror în cadrul Serviciului de anchete speciale. 

Grenadele și mitralierele au fost descoperite la a doua percheziție, când Potra ne saluta din Emirate

În februarie 2025, de data aceasta sub coordonarea PÎCCJ, au fost reluate perchezițiile la domiciliul familiei Potra, dar și în casele complicilor. Abia atunci au fost găsite probe cu adevărat concludente, printre care arme de foc (letale din punct de vedere juridic) și o sumă foarte mare de bani (peste trei milioane de dolari, aproape un milion de lei, 40.000 de euro și alte sume în diverse monede) ascunsă într-un seif din podeaua vilei. 

Lista armamentului descoperit în timpul perchezițiilor din 26 februarie 2025 în casele suspecților din dosarul Potra:

Zeci de grenade militare
• grenade defensive (de apărare)
• grenade ofensive (de atac)

Lansatoare / aruncătoare de grenade
• cel puțin 2 lansatoare de grenade și circa 44 de proiectile pentru ele

Arme de foc letale
• 21 de pistoale letale, majoritatea de calibru 9×19 mm
• 7 pistoale-mitralieră / puști mitralieră (calibre 7,62 mm și 7,65 mm)
• cel puțin o pușcă mitralieră AK47

Muniție aferentă
• sute de cartușe și peste 20 de cutii/pachete de muniție letală
• încărcătoare pentru arme de diferite calibre

Materiale explozive și componente
• materiale explozive de diferite greutăți (ex. bucăți de 150–400 g)
• fitil detonant
• alte piese/explozivi suplemenatri

Alte elemente asociate armamentului
• lansatoare/mecanisme de aruncare grenade
• accesorii (lunetă)

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

În baza acestor noi probe, Horațiu Potra, fiul și nepotul său au fost arestați preventiv în noiembrie 2025. 

Anterior, în septembrie 2025, cei trei Potra au fost trimiși în judecată sub acuzația de acţiuni împotriva ordinii constituţionale și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În aceeași cauză sunt inculpați Călin Georgescu, dar și alte 18 persoane. Dosarul se află în faza de cameră preliminară la Curtea de Apel București, etapă procesuală în care se discută despre legalitatea administrării probelor în faza de urărire penală (la parchet).

 Revenind la motivele care au stat la baza anulării unor probe esențiale din rechizitoriul dosarului Potra, apărătorii inculpaților au identificat o lungă serie de erori făcute de anchetatorii de la Ploiești în timpul audierilor preliminare. Se vorbește inclusiv despre capcane procesuale, șiretlicuri folosite de procuror pentru obținerea unor declarații, folosite ulterior pentru incriminarea martorilor, ceea ce este contrar legii.

În decembrie 2024, complicii lui Potra au fost aduși la Parchetul Curții de Apel Ploiești să dea declarații despre motivul deplasării în grup la București, aveau calitate de martori, nu de suspecți. Potrivit unor surse judiciare consultate de Libertatea, audierea de la parchet a fost făcută cu încălcarea unor drepturi esențiale în astfel de situații: încălcarea gravă a dreptului la un proces echitabil, a prezumției de nevinovăție și a privilegiului împotriva autoincriminării.

Încălcarea dreptului la tăcere și de a nu se autoincrimina

 Atribuindu-le calitatea de martor, procurorul i-a plasat pe camarazii lui Potra într-o „capcană”, constrângându-i să declare fapte sub amenințarea infracțiunii de mărturie mincinoasă. La Ploiești au fost interogați punctual despre scopul deplasării spre București a unui „grup înarmat”, legăturile cu Potra Horațiu, posibile acțiuni de protest – deci fapte cu relevanță penală. 

Când martorii au început să dea declarații care i-ar fi putut incrimina, procurorul avea obligația legală să oprească audierea și să le aducă la cunoștință explicit situația în care se află, că informațiile oferite organului de cercetare penală i-ar putea transforma din simplu martor în suspect. În realitate, procurorul a continuat să ceară explicații incriminatorii, încălcând astfel regula avertismentului. Martorul avea dreptul să fie corect informat că declarațiile pe care le dă îl pot incrimina, ceea ce nu s-a întâmplat. Consecința directă a fost eliminarea din rechizitoriu a acestor probe.

Audiați pentru „o deplasare”

În loc să explice clar că au dreptul să nu declare fapte care i-ar transforma în suspecți și apoi în inculpați, procurorul s-a limitat la a cita dintr-o decizie a Curții Constituționale, folosind un limbaj juridic neclar și noțiuni pe care persoanele audiate nu aveau cum să le înțeleagă la adevărata lor valoare juridică.

În plus, persoanelor audiate în dosarul Potra li s-au ascuns motivul real pentru care au fost aduși la parchet. Nu li s-a adus la cunoștință obiectul real al cercetării penale, fapte grave, spunându-li-se vag că sunt audiate în legătură cu „o deplasare”. Informarea superficială cu privire la scopul audierii la parchet i-a împiedicat pe membrii grupului Potra să înțeleagă în ce situație juridică se află și să realizeze că se autoincriminează, dacă dau declarații, acuză apărarea, potrivit unor surse Libertatea.

Privarea de dreptul la un avocat

Pe de altă parte, procurorul a uitat să anunțe martorii că au dreptul de a se consulta cu un avocat înainte de a decide dacă să dea sau nu declarații. Fără asistență juridică de specialitate, martorii viitori inculpați nu au putut fi sfătuiți cu privire la consecințele declarațiilor lor, motiv pentru care nu au putut decide în cunoștință de cauză dacă să renunțe sau nu la dreptul la tăcere.

Cea mai gravă eroare, imputată procurorului care a făcut audierile preliminare în acest dosar, este aceea că a folosit declarațiile de martori pentru a incrimina persoanele care au dobândit calitatea de inculpat în același dosar. 

Potrivit Codului de Procedură Penală, declarațiile date ca martor sunt excluse expres ca probă împotriva persoanei care ulterior dobândește calitatea de suspect sau inculpat, protejând astfel dreptul la neautoincriminare și prezumția de nevinovăție.

Art. 118 din Codul de Procedură Penală prevede: „Declaraţia de martor dată de o persoană care, în aceeaşi cauză, anterior declaraţiei a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită împotriva sa. Organele judiciare au obligaţia să menţioneze, cu ocazia consemnării declaraţiei, calitatea procesuală anterioară.” 

Interdicția folosirii declarației de martor pentru a incrimina aceeași persoană care devine suspect în dosar este absolută și necondiționată. 

Legea cere ca nicio declarație de martor să nu poată fi folosită ca verigă a lanțului de acuzare, acesta este și motivul pentru care instanța a acceptat, la cererea apărării, înlăturarea oricăror referiri la aceste declarații din cuprinsul rechizitoriului în dosarul Potra.

În concluzie, o parte consistentă a probelor pe care s-a construit rechizitoriul în dosarul Potra, au fost obținute în mod ilegal de organul de urmărire penală și trebuie înlăturate la cererea instanței de cameră preliminară. Martorii, deveniți ulterior inculpați, nu au știut de ce au fost duși la parchet, nu au fost informați clar și explicit cu privire la ce drepturi au, li s-a precizat că sunt audiați în legătură cu „deplasare”, formulare considerată vagă, iar declarațiile de martori au fost folosite pentru incriminare, nu li s-a adus la cunoștință că au dreptul să consulte un avocat înainte de a oferi informații procurorului, aspecte ce contravine legislației în vigoare.

Până la ora publicării acestui material, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a contestat decizia Curții de Apel București de anulare a probelor din rechizitoriu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.