De Adriana Nedelea, Livia Ispas,

  • România are până acum peste un million de angajați în șomaj tehnic și mai bine de 200.000 de oameni și-au pierdut locurile de muncă de la începutul epidemiei de coronavirus.
  • La nivel mondial, pandemia afectează 2,6 miliarde de angajați și până în iulie își vor pierde locurile de muncă 195 de milioane de salariați. Traversăm, spune Organizația Internațională a Muncii, cea mai gravă criză după Al Doilea Război Mondial.
  • Liderul sindical susține că întârzierea cu care Guvernul a luat măsurile de sprijinire a oamenilor și lipsa unor politici economice adaptate situației de criză dau impresia că ”suntem într-o brambureală și că nu știm încotro ne îndreptăm”.
  • El atrage atenția că oamenii, îngrijorați de ce va fi după panedemie și nesiguri pe sursele de venituri din muncă și pe sprijinul pe care ar trebui să îl primească din parta statului, vor încerca să își facă rezerve pentru a rezista mai mult în timp și vor reduce consumul, cu consecințe pentru revenirea economiei.

Bogdan Hossu susține că dacă Guvernul va înțelege că numai prin măsuri de austeritate putem ieși din criza economică, contrar a ceea ce fac state vest-europene, revenirea va fi de mai lungă durată decât în celelalte țări membre ale Uniunii Europene, recuperarea putând să dureze la noi un an și jumătate – doi ani după ieșirea din pandemie.

Liderul sindical vorbește și de abuzuri ale unor angajatori în această perioadă, indicând obligarea angajaților să își ia concediile de odihnă în perioada stării de urgență și punerea în continuare la muncă a angajaților care sunt în șomaj tehnic și primesc bani de la stat.

Bogdan Hossu (Foto: Hepta)

– În România, avem un milion de contracte de muncă suspendate de la declararea stării de urgență. Cât de îngrijorătoare sunt cifrele și ce ar putea urma?
Cifrele sunt relativ îngrijorătoare, pentru că, de fapt, marea problemă este neasumarea angajatorilor a responsabilității sociale. Parțial este și greșeala Guvernului, care a venit cu măsuri de sprijinire a păstrării raporturilor de muncă relativ cu întârziere după declararea stării de urgență. Pachetul ar fi trebuit să iasă simultan cu declararea stării de urgență.

Mesajul autorităților de la București către oamenii care și-au cumpărat bilete de avion: “V-am păcălit!”. În schimb zborurile spre Rusia, țara focar de COVID, sunt permise
Recomandări

Mesajul autorităților de la București către oamenii care și-au cumpărat bilete de avion: “V-am păcălit!”. În schimb zborurile spre Rusia, țara focar de COVID, sunt permise

 

Problema izolării este prioritară și suspendarea activităților neprioritare dă posibilitatea unui mecanism de stopare a răspândirii virusului. Dar, în același timp, problema este legată de relația post-perioadă de urgență.

Solicitările de consum vor fi substanțial reduse, pentru că fiecare om, nefiind sigur de viitorul său, va încerca să se protejeze și să aibă o rezervă care să îi permită să reziste în timp.

Dacă nu vor exista mecanisme care să păstreze puterea de cumpărare a majorității cetățenilor, dacă nu vor exista mecanisme care să încurajeze reluarea procesului economic după terminarea perioadei de urgență, vom avea mari probleme.

Dacă vom avea din ce în ce mai puțini oameni care vor avea o sursă de câștig, din ce în ce mai puține locuri de muncă, vor fi efecte negative pentru toată lumea.

Noi sperăm ca decidenții politici să înțeleagă necesitatea unui dialog social real cu partenerii sociali, cu angajatorii și sindicatele.

Surpriză în cazul femeii din Botoșani care a spus că ”un domn și o doamnă de la DSP” i-au oferit 3.000 de lei ca să-și treacă soțul drept mort COVID-19
Recomandări

Surpriză în cazul femeii din Botoșani care a spus că ”un domn și o doamnă de la DSP” i-au oferit 3.000 de lei ca să-și treacă soțul drept mort COVID-19

 

Solicităm de mult timp un acord clar, care să devină imperativ, al modului în care angajatorii ar trebui să se comporte în momentul când doresc reluarea procesului economic. Asta înseamnă asigurarea dezinfectaților, asigurarea măștilor pentru lucrători, încercarea de păstrare a unei distanțe minimale de un metru între persoane, pentru a reduce coeficientul de risc, evident, acolo unde se poate.

Lipsa acestui acord face să existe interpretări personale, inclusiv ale unor instituții ale statului, care ori trec printr-un exces de zel, ori nu își fac treaba la nivelul profesiunii și al așteptărilor profesionale pe care trebuie să le aibă.

Pentru multă lume, percepția este că suntem într-o ușoară brambureală, neștiind foarte clar către ce ne îndreptăm.

”Dacă intrăm într-o spirală de austeritate, se blochează reluarea procesului economic”

– Nu aveți un dialog cu guvernanții pe această temă?
Dialogul este foarte slab. Reluăm, după două săptămâni, Consiliul Național Tripartit, deși toate aceste măsuri ar fi trebuit să fie dezbătute și analizat în Consiliu.

Diabetul și coronavirusul. Un studiu din Anglia arată că din 23.000 de pacienți decedați de COVID-19, o treime erau diabetici
Recomandări

Diabetul și coronavirusul. Un studiu din Anglia arată că din 23.000 de pacienți decedați de COVID-19, o treime erau diabetici

 

În 17 martie am avut ultimul Consiliu Național Tripartit și am cerut expres limitarea prețurilor la produsele alimentare, farmaceutice și dezinfectanți. Se pare că Guvernul va lua măsura abia acum, când suntem la aproape o lună. Dacă va aplica măsura de a merge pe o medie a prețurilor pe ultimele 3 luni, nu înseamnă decât că înjumătățește specula care se crează împotriva cetățenilor în această situație.

Probabil că vom intra iar într-o spirală de austeritate, care va avea ca și consecință, conform expertizei tuturor marilor economiști, și naționali, și mondiali, blocarea reluării procesului economic.

În lipsa măsurilor, criza economică va fi mai lungă decât în ale state UE

– Câți români ar putea ajunge șomeri după ridicarea stării de urgență în România?
Depinde de măsurile care se iau. Pentru că, de exemplu, o măsură care s-a luat este amânarea plății ratelor la bancă. Dar modalitatea în care este aplicată în România nu corespunde nivelului de așteptare și, de fapt, nu face decât să mărească efortul operatorului economic de a se reintegra în procesul economic.

Dobânda continuă să meargă, nu este amânată. În mod normal, ar fi trebuit, pe o perioadă, de exemplu, de 3 sau 6 luni, contractele bancare să își producă efectul prin prelungirea contractului de împrumut bancar și în perioada aceasta să fie suspendate orice penalități sau dobânzi, inclusiv cumulative, cum au fost în faza inițială.

Cred că, din acest punct de vedere, o revizuire a poziției guvernamentale poate să dea o șansă în plus pentru relansarea economică.

Problemele de securitate pentru personal rămân prioritare și nicio ordonanță militară nu a făcut o protecție a salariaților, un mecanism care să stopeze posibilitatea de propagare a virusului în mediul de producție.

Faptul că nu îndrăznim să luăm măsuri care să îmbunătățească problemele de securitate, de izolare, ci încurajăm în continuare indisciplina și lipsa unor proceduri clare, unitare, care să fie aplicate, face ca perspectiva de relansare să fie cu mici șanse efectiv de realizat.

Nu se crează politici adecvate momentului, și aici mă gândesc la prețul la energie, care este substanțial mai mare decât în alte țări din spațiul Uniunii Europene, din cauza unor taxe suplimentare sau la taxa clawback pentru industria de medicamente, care nu este suspendată temporar, ca să permită acestor întreprinderi să facă față solicitărilor și rezolvărilor relațiilor cu propriul personal în vederea unor producții intensive.

Sunt situații care ne dau impresia că nu există o expertiză efectivă și că vom avea, ca la criza financiară din 2008-2009, efecte negative multiple și de mai lungă durată decât în alte state membre ale Uniunii Europene.

Șomajul tehnic este folosit speculativ de unii angajatori

– Care sunt cele mai frecvente abuzuri ale angajatorilor la adresa propriilor angajați?
Cele mai dese abuzuri sunt legate de utilizarea concediilor de odihnă. Dacă ar fi vorba de cele din anii precedenți, nu ar fi nicio problemă, dar este vorba inclusiv de consumarea concediilor de odihnă sau fără plată care sunt impuse salariaților și care vor avea un impact negativ asupra relansării de exemplu a unui sector de tip HoReCa după situația de criză.

Al doilea abuz este utilizarea în continuare a șomajului tehnic ca formă de preluare a banilor de la stat, dar exploatând în continuare salariatul.

În cazul șomajului tehnic, în mod normal, ar trebui ca salariatul să stea acasă, să păstreze izolarea. Evident, are ca și consecință un venit mai mic.

Constatăm că, de fapt, mulți angajatori folosesc situația actuală ca pe o formă speculativă, în sensul în care speră să obțină o maximalizare a profitului.

Încă nu există o măsură foarte clară sau o conștientizare că în această situație de criză trebuie nu să maximizăm profitul, ci să ne asumăm responsabilitatea social, în primul rând față de proprii angajați, în al doilea rând față de mediul economic în care ne dezvoltăm.

Lipsa unor asemenea asumări va avea ca și consecință o relansare economică cu mult mai lentă și cu durată de revenire mai lungă decât în alte țări ale Uniunii Europene.

”Trebuie sancționat orice speculator”

– Ce îi sfătuiți pe angajați să facă?
Angajații trebuie în primul rând să comunice cu sindicatul și orice situație anormală, chiar dacă nu au sindicat, să o transmită organizațiilor sindicale, să comunice cu mass-media legat de acest lucru și să arate lucrurile anormale care se petrec în piața muncii.

În același timp, pentru că Inspectoratul Teritorial de Muncă are această responsabilitate și nu i-a fost suspendată prin ordonanță militară, orice încălcare a funcționării normale în piața muncii ar trebui semnalată Inspecției Muncii.

Trebuie sancționat orice speculator, indiferent dacă vorbim de piața muncii sau de produse care sunt de strictă necesitate.

”Guvernul lucrează pe un sistem de heirup”

– Ce măsuri ar trebui să ia urgent Guvernul pentru a nu avea un număr mare de șomeri din vară și care sunt riscurile după pandemie?
Nu există o singură măsură care rezolvă toate problemele. Sunt pachete de măsuri, pe care noi le-am tot propus și o să le propunem și mâine, în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social.

Sistemul de heirup în care lucrează Guvernul nu dă perspectiva rezolvării sau găsirii unor răspunsuri adecvate, care să ofere încredere că în iunie, de exemplu, procesul de relansare va fi operat cu rezultate pozitive pentru toată lumea.

Cred că o expertiză făcută de partenerii sociali, care au contact cu colegii lor din alte țări și aduc exemple de măsuri sau pachete de măsuri care ar trebui luate, ar trebui să facă îmbunătățirea acestui proces.

Problema este că Guvernul, dintr-un motiv care, personal, îmi scapă, constatăm că nu dorește o deschidere adecvată, ci este mult mai orientat către anumite grupuri de interese – cum este Grupul Investitorilor Străini, care, evident, lucrează prin expertiza maximalizării propriului profit și a intereselor – și nu lucreză cu partenerii sociali, cu confederațiile patronale și cele sindicale.

Ce riscurile sunt ? Care este scenariul negru?
În loc ca, până la sfârșitul anului, să putem să ne revenim în toată structura, probabil că vom avea o perioadă de recuperare care se va prelungi la nivelul unui an și jumătate sau doi ani.

Mentalitatea decidenților nu s-a schimbat din 2008-2010 până acum și în continuare au imaginea că numai prin măsuri de austeritate se poate rezolva o asemenea problemă.

Exemplele din țările din partea vestică a Uniunii Europene arată exact contrariul a ceea ce gândesc actualii decidenți și care nu va da o perspectivă la nivelul așteptărilor pe care cetățenii din România o au.

2,5 milioane de angajați și-ar putea pierde locurile de muncă

– Lipsa unor astfel de măsuri ar putea duce la pierderea a câtor locuri de muncă?
– Efectul va fi mult mai tare și ni se va înjumătăți piața muncii, în sensul că de la 5 milioane avem toate șansele să ajunge la 2.000.000 – 2.500.000 care își vor pierde locurile de muncă la ora actuală.

Această situație ce va face o presiune suplimentară legată de migrare, pentru că rezultatele de găsire a unor soluții pentru cetățeni în interiorul țării vor fi foarte mici.

În același timp însă, constrângerile pe care vedem că le impun țările vest-europene nu va face decât să transforme în niște sclavi moderni cetățenii României.

Aceste țări au nevoie de forță de muncă, au nevoie de români care să muncească, mai ales în domeniile cu nivel de competență scăzut, deci muncă manuală în general, dar au nevoie și de cadre cu pregătire superioară, în toate sectoarele, iar noi nu avem capacitatea, ca stat, să ne dezvoltăm singuri și să reușim să oferim o șansă în interiorul țării propriilor cetățeni.

Citeşte şi:

România ratează lista primelor 20 de țări cărora Japonia le oferă gratuit un medicament pentru tratamentul Covid-19. Orban a aflat de la Libertatea despre ofertă

Cum a ajuns un sat cu 500 de suflete din Apuseni să aibă mai multe cazuri de COVID-19 decât județe întregi precum Vâlcea sau Gorj

100 de zile cu coronavirus. Filmul pandemiei de COVID-19. Cum s-a schimbat lumea

Medicii de la Suceava, indignați că ”suntem puși de conducerea militară să mergem goi prin curte, după ce facem duș”. Ce spune generalul

Bill Gates, reacție dură după ce a fost acuzat că știa de coronavirus : „Am făcut o ...
GSP.RO
Bill Gates, reacție dură după ce a fost acuzat că știa de coronavirus : „Am făcut o ...
Horoscop 27 mai 2020. Peștii au o relație bună cu cei din apropierea lor
HOROSCOP
Horoscop 27 mai 2020. Peștii au o relație bună cu cei din apropierea lor